Le Monde: În România, o nouă autostradă finanțată de Uniunea Europeană ar trebui să ajute la deschiderea Ucrainei

Pe măsură ce conflictul dintre Rusia și Ucraina se prelungește, legătura dintre front și planul secund strategic capătă o importanță mai mare, analizează Le Monde. Blocajul rutier al sindicatelor camionagiilor polonezi, instituit în noiembrie, a scos la iveală fragilitatea rutei logistice principale dintre Ucraina și aliații săi. În acest context, în România, o nouă autostradă finanțată de Uniunea Europeană ar trebui să ajute la deschiderea Ucrainei, potrivit Le Monde, care folosește termenul „dez-enclavizare”. La rândul său, Rusia construiește noi linii feroviare și rutiere, anticipând posibila distrugere a podului din Crimeea.

Le Monde citează surse din presa din România, care au relatat la începutul lunii ianuarie că autoritățile lucrează acum din greu la finalizarea unei noi autostrăzi ce va lega Bucureștiul de granița cu Ucraina. Resursele implementate sunt considerabile, notează jurnaliștii francezi. Lucrările de construcție continuă non-stop, în ciuda condițiilor de iarnă, mobilizând în jur de 3.000 de angajați și sute de utilaje specializate. Le Monde citează Ziarul de Vrancea, care vorbește despre „o autostradă construită de urgență”, pentru deschiderea traficului în vara anului 2024.

Finanțat din fonduri europene, proiectul de autostradă A7 stagnează din 2013, cu câteva tronsoane construite laborios pe cei 450 de kilometri care despart Bucureștiul de orașul Siret, la granița de nord. A7 ar trebui să lege în cele din urmă România de rețeaua de autostrăzi ucrainene și, în special, de capitala Kiev, notează Le Monde.

În prezent, șoselele care leagă cele două țări sunt formate din drumuri naționale cu două benzi, ceea ce este insuficient pentru traficul semnificativ de vehicule grele de marfă pe ambele sensuri. Pe un drum național pot circula de fapt 1.500 de camioane sau 5.000 de mașini pe zi. Cu toate acestea, sunt necesare aproximativ 1.000 de camioane pentru a înlocui o navă de cereale, transportul tradițional al producției agricole ucrainene, împiedicat acum de blocada aproape totală impusă de ruși în Marea Neagră. O autostradă cu 2×2 benzi ar crește de 6 ori capacitatea de transport, ceea ce ar ușura traficul transfrontalier în beneficiul șoferilor români și ar diversifica livrarea ajutoarelor militare. Un atu pentru economia ambelor țări, analizează jurnaliștii francezi.

Din motive geografice și economice, principalele autostrăzi care leagă Uniunea Europeană de Ucraina trec prin Polonia. Marea Neagră și spațiul aerian ucrainean sunt aproape închise din cauza riscului militar rusesc. Slovacia și Ungaria, alte țări NATO cu graniță terestră cu Ucraina, pun două probleme. Drumurile traversează bariera montană formată de lanțul Carpați, iar guvernele acestor două țări au adoptat o postură pro-rusă în mod deschis ostilă sprijinului militar pentru Ucraina.

„Un război de uzură se câștigă pe baza cantității de echipamente și muniții livrate unităților”, a analizat Stéphane Audrand, consultant de securitate și ofițer în rezervă în Marină. Axa A7 va fi, de asemenea, utilă din punct de vedere economic pe termen lung, prin absorbția unei părți din exporturile de cereale. „Având axe alternative, Ucraina este mai puțin vulnerabilă la atacurile rusești asupra anumitor noduri vitale, precum și la posibilele capricii ale unora, precum camionagiii polonezi.”

Partea rusă alege transportul feroviar

Pe partea rusă, se lucrează și mai intens pentru a conecta teritoriile ocupate din Ucraina la rețeaua de transport a țării invadatoare. Din punct de vedere istoric, logistica militară rusă se bazează în principal pe rețeaua feroviară.

La începutul lunii noiembrie 2023, agenția oficială RIA Novosti a anunțat construirea unei linii de cale ferată între orașul rusesc Rostov-pe-Don și Crimeea ocupată, prin regiunea Zaporijia. Șeful autorității de ocupație, Ievhen Balîtskî, a declarat agenției că această linie va trece prin Mariupol, Berdiansk și Melitopol înainte de a ajunge în peninsulă.

Liderul pro-rus a clarificat că proiectul feroviar „va facilita logistica militară rusă prin ocolirea Podului Crimeei, care nu numai că este foarte îndepărtat, dar constituie și un obiectiv cu risc ridicat”. Podul Crimeei, care leagă peninsula ocupată de regiunea Krasnodar din Rusia, a fost avariat în mod repetat de atacurile ucrainene, cel mai recent pe 17 iulie 2023. Kievul își anunță intenția de a trage rachete cu rază lungă de acțiune (Taurus germane, pe care Berlinul refuză în prezent să le livreze) pentru a distruge podul rutier și feroviar – un simbol al ocupației ruse, dar și axă primară de aprovizionare militară.

Linia de cale ferată via Mariupol va urma un traseu de-a lungul Mării Azov, distinct de linia construită în epoca sovietică, acum prea aproape de front. Noua linie va fi astfel la cel puțin 80 de kilometri distanță de tunurile ucrainene (ceea ce nu a împiedicat distrugerea a cel puțin un pod de pe traseu, cu ajutorul unei rachete de croazieră). Este construită și o axă de autostradă care urmează aproximativ același traseu.

Linia de cale ferată via Mariupol va urma un traseu de-a lungul Mării Azov, distinct de linia construită în epoca sovietică, prea aproape de front. Noua linie va fi astfel la cel puțin 80 de kilometri distanță de tunurile ucrainene, ceea ce nu a împiedicat cel puțin un pod de pe traseu să fie distrus de o rachetă de croazieră. Este construită și o axă de autostradă care urmează aproximativ același traseu.

„Calea ferată este mai bună pentru fluxuri pe distanțe lungi”, a subliniat Stéphane Audrand, „dar problema sa este vulnerabilitatea infrastructurii. Trenurile sunt mai rigide decât camioanele. Podurile trebuie să fie mai solide, șinele se refac cu greu. Marele avantaj al transportului rutier este flexibilitatea acestuia. Abordarea occidentală a logisticii este reprezentată de camioane și șosele. Or Rusia nu are camioane, în ciuda achizițiilor mari din China și Europa prin Asia Centrală.”