30 de ani de la înființarea Fundației ”Corneliu Coposu”. Lecția Seniorului, într-o Românie în care unii privesc cu nostalgie spre comunism

Fundația Corneliu Coposu împlinește 30 de ani de la înființare. Instituția păstrează vie memoria Seniorului și a celor care și-au sacrificat libertatea sau viața în temnițele comuniste.

Se împlinesc 30 de ani de la înființarea Fundației Corneliu Coposu, instituția care duce mai departe memoria Seniorului, dar și idealul libertății. În numele acestui ideal, mulți români, inclusiv Corneliu Coposu, și-au sacrificat libertatea sau chiar viața în temnițele comuniste.

Contextul de astăzi nu este însă deloc favorabil. Aproape jumătate dintre români își exprimă nostalgia față de regimul comunist, potrivit sondajelor.

În urmă cu 30 de ani, surorile lui Corneliu Coposu explicau de ce au dorit să apere atât memoria, cât și demnitatea fratelui lor.

„Fiind la modă înființarea de fundații non-profit, am fost informate că diverse persoane doreau să deschidă, în numele fratelui nostru, fundații sau asociații pentru a aduce din străinătate mașini, utilaje agricole și tehnice, calculatoare etc., scutite de vamă, pentru a le valorifica în interes personal. Sfătuite de un grup de prieteni, am înființat Fundația Corneliu Coposu, la data de 17 iulie 1996, ca membri fondatori ai acesteia”, au transmis surorile Coposu.

Corneliu Coposu a fost condamnat la 17 ani de temniță grea pentru lupta sa împotriva regimului comunist. După 1990, a devenit liderul Opoziției.

Actualul președinte al Fundației Corneliu Coposu, Ion Andrei Gherasim, își amintește momentul dramatic din 29 ianuarie 1990, când Seniorul a fost atacat de o mulțime furioasă.

Potrivit acestuia, păstrarea memoriei victimelor comunismului este o datorie, mai ales față de generațiile tinere.

„Dacă noi acum, în 2026, ne plângem că ne este greu să păstrăm istoria și memoria și să facem educație adevărată tinerilor, înseamnă că nu avem ce să căutăm în viața publică. Pentru domnul Coposu, înainte de 1989, și pentru toți prietenii lui care au stat în pușcărie, a fost infinit mai greu decât pentru noi. Noi avem datoria, mai ales pentru generația tânără, să ducem mai departe memoria, istoria și jertfa acestor oameni”, a mai spus Ion Andrei Gherasim.

Cu cât România s-a îndepărtat de momentul căderii comunismului, cu atât nostalgia față de regimul comunist a crescut, arată sondajele.

Întrebați de de ce ce uităm atât de repede, oamenii de pe stradă au răspuns:

Nu știu, sincer să fiu. Lipsa de educație? Evident.”

„Nu mai ținem cont de toate sacrificiile pe care unii oameni le-au făcut în trecut. Am dat totul uitării.”

”Fiecare se gândește la interesul personal. Și atât”

Politica nu poate fi acceptată ca mijloc de promovare a intereselor proprii. Cel puțin principiile ar trebui să fie nemuritoare, precum acesta, din testamentul lui Corneliu Coposu.

„ Pentru foarte mulți români, toate aceste repere sunt irelevante și pentru că foarte mulți dintre contemporanii și compatrioții noștri nu au acces decât la felia de realitate pe care le-o oferă TikTok. Ei confundă această fereastră cu realitatea însăși. Este o tragedie. Și m-aș bucura totuși ca sacrificiile celor din trecut să nu fi fost în zadar”, a spus Ion Stanomir, profesor de științe politice.

Pe 11 noiembrie 2026 se vor împlini 31 de ani de la moartea lui Corneliu Coposu.