24 martie, Ziua Mondială de Luptă Împotriva Tuberculozei. În 2023, rata incidenței tuberculozei a urcat la 48 de cazuri la suta de mii de locuitori

24 martie, Ziua Mondială de Luptă Împotriva Tuberculozei
24 martie, Ziua Mondială de Luptă Împotriva Tuberculozei
24 martie 2024, 08:34

În ciuda tratamentului care dă rezultate de multe zeci de ani, tuberculoza, „ftizia”, „oftica” sau „moartea albă” încă rămâne o problemă globală de sănătate, fiind a doua cauză infecţioasă de deces din lume după virusul HIV. La fiecare oră, 30 de persoane sunt diagnosticate cu tuberculoză în Europa. Este al treilea an la rând când incidenţa cazurilor de tuberculoză crește în România. Creşte alarmant numărul bolnavilor la nivelul întregii populaţii. În 2023, rata incidenței tuberculozei a urcat la 48 de cazuri la suta de mii de locuitori, față de 39,7 la sută în 2021.

Tema Zilei mondiale de luptă împotriva tuberculozei din 2024 este „Da! Putem pune capăt tuberculozei!”.

Ca urmare a angajamentelor asumate de șefii de stat la reuniunea la nivel înalt a ONU din 2023 de a accelera progresele în vederea eradicării tuberculozei, anul acesta accentul se mută pe transformarea acestor angajamente în acțiuni concrete.

Pentru a ajuta țările să extindă accesul la tratamentul preventiv al tuberculozei, OMS va publica un plan de investiții privind extinderea implementării tratamentului preventiv al tuberculozei.

Cifre

  • 75 de milioane de vieți salvate din 2000 încoace prin eforturile globale de eradicare a tuberculozei
  • 10,6 milioane de persoane s-au îmbolnăvit de TB în 2022
  • 1,3 milioane de persoane au murit din cauza tuberculozei în 2022

În anul 2022 s-au înregistrat în România 8.824 de cazuri de tuberculoză, față de 7.618 cazuri în anul 2021, arată datele statistice provizorii ale Programului Naționale de Prevenire, Supraveghere și Control al Tuberculozei.

Aceste date reflectă noua realitate cauzată de impactul pandemiei de COVID-19, care a ținut departe de spitale bolnavii suferinzi de alte probleme de sănătate în afara infecției cu SARS-COV-2, inclusiv tuberculoză, arată managerul Institutului Marius Nasta.

Incidența înregistrată în 2022 a ajuns la 46,1 cazuri la suta de mii de locuitori, de la 39,7 cazuri înregistrate la suta de mii de locuitori, în anul precendent.

Stigmatul

Foarte mulţi pacienţi refuză să recunoască în familie sau la serviciu că sunt bolnavi, tuberculoza este văzută drept o boală ruşinoasă, acoperită de tabuuri. Mulţi refuză de asemenea să urmeze tratamentul necesar de teama de a fi stigmatizaţi, cu toate că orice amânare sau întrerupere a acestuia agravează starea pacientului şi duce la rezistenţă la medicamente.

Tuberculoza se transmite prin aerul pe care îl inspirăm, atunci când un bolnav strănută sau tuşeşte, răspândind microbii în aer. Există o diferenţă între infecţie şi boală: cei infectaţi nu se simt bolnavi, nu au simptome, nu pot transmite mai departe bacteria şi pot trăi toată viaţa fără ca boala să se declanşeze. Odată cu infectarea plămânilor, purtătorul devine o sursă de infecţie pentru alţii.

Tratamentul include de regulă două sau mai multe medicamente antituberculoase, costă circa 200 de lei pe lună şi durează cel puţin şase luni. Cum mulţi bolnavi nu respectă schema şi durata de tratament, apare tuberculoza multidrog rezistentă, transmisibilă altor persoane şi cu un tratament mult mai costisitor – 4000 de lei pe lună – şi de lungă durată: doi ani. Cu atât mai greu de suportat de pacient, care de multe ori este nevoit să se întoarcă în câmpul muncii. Există de altfel cazuri în care angajatorii refuză să plătească concediile bolnavilor cu TBC.

În ceea ce priveşte copiii, cea mai bună metodă de protecţie contra tuberculozei este imunizarea cu vaccinul obligatoriu BCG, făcut la noi în ţară tuturor nou-născuţilor.

Factorii de risc şi simptomele

Potrivit Asociaţiei Române a Bolnavilor de Tuberculoză, există mai mulţi factori de risc:

  • vârsta – copiii şi bătrânii sunt categorii cu risc crescut;
  • alcoolismul;
  • malnutriţia şi subnutriţia;
  • infectarea cu HIV şi dezvoltarea SIDA;
  • diabetul zaharat;
  • tratamentele cu prednison (corticoterapia);
  • leucemia, limfoamele maligne;
  • operaţiile pe stomac (gastrectomia);
  • tratamentele cu citostatice;
  • silicoza.

În stadiul primar, boala nu prezintă simptome. Mai târziu, infecţia se manifestă asemănător gripei:

  • tuse însoţită de expectoraţie;
  • oboseală;
  • febră;
  • respiraţie dificilă;
  • dureri toracice;
  • scădere în greutate (fără motive explicabile);
  • transpiraţie în timpul somnului.
Urmărește-ne pe Google News

Ultima Oră

Cele mai citite