2023, un an bun pentru vinul românesc. Viticultorii preferă soiurile autohtone

Producţia de vin din România a fost în 2023 mai mare cu 15% comparativ cu 2022, deşi există o problemă: a provenit de pe o suprafaţă totală de viţă-de-vie mai mică faţă de anii anteriori, semn că acest sector se tot restrânge, potrivit unei analize făcute de Ziarul Financiar.

Deși avem mai puțin teren ocupat cu viță de vie, numărul cramelor autorizate, adică cele care pot produce vinuri cu denumire de origine controlată, indicaţie geografică sau cele varietale, este în creștere. Aveam în ianuarie 473 de astfel de crame, față de 422 câte erau în aprilie 2023. Asta înseamnă o creștere de peste 12 procente.

Specialiștii din domeniu susțin că, în ultimii trei ani, producătorii au fost nevoiți să facă ceva schimbări și şi-au mutat atenţia către soiurile autohtone, care au crescut din punct de vedere al suprafeţelor cultivate, în timp ce suprafeţele cultivate cu soiuri internaţionale, sau struguri-vedetă cum sunt cunoscuți, au fost uşor reduse.

Soiuri internaționale

Se pare că, dintre soiurile internaționale, singurul cu o evoluţie pozitivă din punctul de vedere al suprafeţei cultivate a fost Chardonnay, cu o creştere de 50 de hectare. La nivel național există în acest moment 2.077 de hectare cu acest soi. Dacă Chardonnay se cultivă pe o suprafață mai mare, celelalte soiuri internaționale au rămas cam la aceleași cifre, însă sunt și unele variații în jos. Soiul Aligote are o scădere de aproape 80 de hectare, iar Merlot, Pinot gris, Sauvignon blanc şi Risling italian se cultivă pe suprafețe mai mici cu până la 40 de hectare fiecare.

Soiuri autohtone

Cifrele arată că cea mai semnificativă creştere a suprafeţei de cultivare a fost înregistrată de Busuioaca de Bohotin, de la 785 la 912 hectare, în timp ce soiul românesc cel mai cultivat, Feteasca Regală, şi-a consolidat poziţia, crescând în 2023 de la 12.007 hectare la 12.083 hectare. Şi soiul Fetească neagră a crescut de la 3.316 la 3.384 de hectare, în timp ce noua vedetă din Oltenia, Negru de Drăgăşani, a înregistrat o creştere de la 62 la 68 de hectare.

CITEȘTE ȘI: S-au reapucat de viticultură. La Lechinţa, în Bistriţa-Năsăud, terenurile au fost replantate cu viţă de vie

Iubim soiurile autohtone, însă nu toate sunt așa căutate, iar viticultorii se adaptează la cerința pieței. Așa se face că Feteasca albă a pierdut peste 100 de hectare, ajungând de la 12.032 hectare în 2021 la 11.931 hectare la sfârşitul lui 2023. O scădere de 30 de hectare a suprafeţei cultivate a cunoscut şi soiul mai rustic – Crâmpoşia.

CITEȘTE ȘI: Vinurile toamnei. Producători din toată lumea își prezintă licorile de calitate

Anul 2023 a fost unul greu pentru sectorul vitivinicol la nivel mondial, asta din cauza schimbărilor climatice. Scăderea producției a fost una semnificativă, nemaintâlnită în ultimii 60 de ani, însă cu toate acestea, România s-a numărat printre puținele țări care au produs mai mult vin comparativ cu 2022, fiind a patra țară cu cea mai mare creștere a volumului.