2 noiembrie, Ziua internaţională de încheiere a impunităţii pentru crime împotriva jurnaliştilor. 400 de jurnalişti, ucişi în perioada 2016-2020

Criza de sănătate cauzată de COVID-19 a creat noi provocări pentru siguranța jurnaliștilor și le-a exacerbat considerabil pe cele existente. Când vorbesc despre pandemie și repercusiunile acesteia în domeniu, jurnaliştii au riscat inevitabil să se expună la virus, iar mulți (în special liber profesioniștii) nu au echipament de protecție, instruire în materie de siguranță sanitară și/sau acces la asistență medicală.

Organizația nonguvernamentală Press Emblem Campaign a înregistrat cel puțin 1.788 de decese ale jurnaliștilor care au contractat COVID-19 între 1 martie 2020 și 3 septembrie 2021.

Mulți lucrători media care au acoperit pandemia s-au confruntat cu stres psihologic și traume, atât din natura misiunii, cât și din cauza nesiguranța locului de muncă cauzată de instabilitatea financiară în creștere a multor instituții media. Pierderea veniturilor a pus în pericol locurile de muncă ale multor jurnaliști și reprezintă o amenințare gravă la adresa existenței multor instituții media independente.

Secretarul general al ONU și-a exprimat îngrijorarea față de jurnaliștii reținuți, în special în pandemie, și a cerut eliberarea imediată a „jurnaliştilor care au fost reținuți pentru exercitarea profesiei lor”.

„Jurnaliştii sunt în prima linie și își pun libertate în pericol în fiecare zi pentru a aduce cetățenilor informații fiabile și verificate despre pandemie. Contribuția lor a fost neprețuită pentru noi toți. Dar mulți nu au echipament de protecție și acces la asistență medicală, iar unii au plătit prețul final pentru acoperirea crizei din sănătate. Sunt alături de lucrătorii media și de familiile lor în această perioadă solicitantă și periculoasă.” Audrey Azoulay, Director general al UNESCO.

În plus, lucrătorii media din întreaga lume au fost supuși hărțuirii, persecuției și detenției ca urmare a muncii lor. Unii au fost obiectul unor acuzații de răspândire a dezinformării atunci când raportau despre pandemie și despre răspunsurile guvernelor la criză. În unele dintre cele mai grave cazuri, jurnaliştii au fost agresaţi fizic de protestatarii anti-vaccinare, precum şi de oficiali guvernamentali şi forţe de securitate, sau au fost închişi pentru acoperirea contractelor de stat emise în timpul pandemiei. Multe dintre aceste acuzații sau arestări au fost întemeiate pe legile existente. În plus, în unele țări, guvernele au introdus noi măsuri legale care sunt adesea formulate atât de larg încât să incrimineze jurnalismul legitim. În consecință, există riscul ca pandemia de COVID-19 să ducă și la o creștere a detențiilor arbitrare ale jurnaliștilor. Deși nu există monitorizarea și analiza exhaustivă a represaliilor în legătură cu raportarea COVID-19, un raport a consemnat că, în perioada ianuarie 2020 – iunie 2021, cel puțin 76 de jurnalişti au suferit represalii după ce au raportat sau au criticat răspunsul la COVID-19. Aceste represalii au inclus acuzații penale, abuz fizic și tortură, amenințări și hărțuire.

În raportul său din 2020, RSF a arătat că, la 1 decembrie 2020, 14 jurnalişti erau încă reţinuţi în legătură cu investigaţii legate de pandemia de COVID-19.

UNESCO este îngrijorată de faptul că impunitatea dăunează societăților, prin acoperirea abuzurilor grave asupra drepturilor omului, a corupției și a criminalității. Guvernele, societatea civilă, mass-media și toți cei implicați trebuie să susțină statul de drept şi li se cere să se alăture eforturilor globale de a pune capăt impunității.

World Trends Report Insights despre siguranța jurnaliștilor, publicat de UNESCO oferă cele mai recente statistici privind uciderea jurnaliștilor și impunitatea pentru crimele împotriva acestora, precum și o analiză a tendințelor privind siguranța jurnaliștilor în timpul protestelor și abuzului psihologic online. Date noi arată că numărul crimelor împotriva jurnaliştilor este în scădere la nivel global, cu 20% în ultimii 5 ani (2016-2020) comparativ cu perioada precedentă de 5 ani (2011-2015). Cu toate acestea, datele evidențiază că nivelul de impunitate pentru crimele împotriva jurnaliștilor rămâne extrem de ridicat la nivel global, cu o rată de impunitate de 87%, reprezentând o rată la fel de mare ca în anii precedenți. Amenințările cu violența împotriva mass-media sunt în creștere.

Peste tot în lume, jurnalismul este în bătaia focului. În timp ce tot mai mulți indivizi au acces la informaţie, combinația dintre politică și tehnologie a facilitat răspândirea rapidă a discursului instigator la ură, misogin și a știrilor false, ducând adesea la restricții disproporționate ale libertății de exprimare. În tot mai multe țări, jurnaliștii se confruntă cu atacuri fizice și verbale care le amenință capacitatea de a transmite știri și informații publicului.

În timp ce crimele rămân amenințarea supremă la adresa siguranței jurnaliștilor, disparițiile forțate, jurnaliștii raportați ca „dispăruți” și detențiile sunt preocupări urgente în protejarea siguranței jurnaliștilor și a capacității acestora de a-și îndeplini sarcinile. Potrivit Reporteri fără Frontiere (RSF), zece jurnalişti au fost daţi dispăruţi în perioada 2016 – sfârşitul anului 2020.

De asemenea, jurnaliştii continuă să fie ţinuţi ostatici. RSF a raportat 54 de jurnalişti ţinuţi ca ostatici în 2020, faţă de 57 în 2019, 60 în 2018 și 54 în 2017. Toate incidentele au avut loc în țări care se confruntă cu conflicte armate, marea majoritate având loc în regiunea arabă.

La nivel global, jurnaliştii forţaţi să stea în exil rămâne, de asemenea, o problemă îngrijorătoare.

În ultimii ani, societatea civilă, cercetătorii și organismele internaționale au recunoscut tot mai mult amploarea și impactul violenței împotriva femeilor jurnalist.

Multe femei jurnalist raportează că au suferit violențe fizice și online, comise de colegi, surse, persoane publice, autori anonimi și străini. Această violență, în numeroasele sale forme, reprezintă o amenințare la adresa diversității în mass-media, precum și a participării egale la deliberarea democratică și a dreptului publicului de a accesa informații. Din 2016 până în 2020, 37 de femei jurnalist au fost ucise, reprezentând aproximativ 9% din totalul de 400 de crime înregistrate în acei cinci ani.

Ziua internaţională de încheiere a impunităţii pentru crime împotriva jurnaliştilor

Decizia marcării acestei zile a fost luată în 2013, în cadrul celei de-a 68-a sesiuni a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), prin adoptarea Rezoluţiei A/RES/ 68/163. Data a fost aleasă pentru a comemora asasinarea a doi jurnalişti francezi din Mali, care a avut loc la 2 noiembrie în 2013. Documentul încuraja statele membre ONU să pună în aplicare măsuri concrete de combatere a impunităţii.