1 Decembrie, Ziua Marii Uniri. Când şi cum a fost sărbătorită Ziua Națională a României. Festivități programate anul acesta

24 noiembrie 2023, 14:48

Peste 1.500 de militari şi specialişti din MApN, MAI, SRI, STS şi ANP, precum şi aproximativ 130 de mijloace tehnice, dintre care 40 de aeronave, participă la Parada militară organizată în Bucureşti, de la ora 11,00, în Piaţa Arcul de Triumf, anunță Ministerul Apărării Naţionale.

Alături de militarii români, la paradă vor defila şi aproximativ 150 de militari străini din Belgia, Franţa, Macedonia de Nord, Republica Moldova, Luxemburg, Polonia, Portugalia, Statele Unite ale Americii şi Ţările de Jos, precum şi militari din ţările aliate contributoare la structurile NATO de pe teritoriul României.

Militarii străini vor fi prezenţi cu 23 de mijloace tehnice, inclusiv aeronave de luptă din Germania, Statele Unite ale Americii şi Turcia. Evenimente dedicate Centenarului Marii Uniri, la Alba Iulia

Paradă militară spectaculoasă, festivități, concerte de muzică populară și cântece patriotice, tradiționala masă populară oferită de autorități și nelipsitele focuri de artificii.

La ora 13.00 va avea loc ceremonia militară – defilarea trupelor şi tehnicii militare – pe Bulevardul 1 Decembrie 1918.

Ziua Națională este sărbătorită şi peste hotare, acolo unde militarii aflaţi în misiune în teatrele de operaţii desfăşoară ceremonii militare şi activităţi specifice.

Pe 1 Decembrie, Drapelul naţional va fi arborat în toate instituţiile militare din ţară, la bordul navelor maritime şi fluviale se va ridica Marele Pavoaz, iar în zona Arcului de Triumf din Bucureşti va fi amplasată o expoziţie de tehnică militară care va putea fi vizitată după încheierea ceremoniei oficiale, până la ora 14.00.

În garnizoanele în care sunt dislocate mari unităţi şi unităţi militare, reprezentanţii Armatei României vor participa, la solicitarea şi cu sprijinul autorităţilor locale, la pregătirea, organizarea şi desfăşurarea de defilări cu personal şi tehnică, precum şi de ceremonii militare şi religioase de depunere de coroane de flori.

Militarii aflaţi în misiune în teatrele de operaţii, precum şi cei aflaţi în misiune în Polonia desfăşoară ceremonii militare şi activităţi specifice cu ocazia Zilei Naţionale.

În cadrul manifestărilor dedicate zilei de 1 Decembrie sunt programate survoluri cu aeronave militare ale următoarele localităţi: Sinaia, Constanţa, Alba Iulia, Mediaş, Câmpia Turzii, Turda, Cluj-Napoca, Şimleu Silvaniei, Ungheni, Sighişoara, Zalău, Târgu Jiu, Feteşti, Slobozia, Călăraşi, Buzău, Bacău şi Iaşi.

Semnificaţia celor trei sărbători naţionale

Din 1866 până în 1947, 10 mai nu a fost doar Ziua Regalităţii şi a Independenţei, ci şi Ziua naţională a României, sărbătorită cu mare bucurie de români.

Ziua avea trei semnificaţii majore pentru istoria României:  la 10 mai 1866, prinţul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen depunea jurământul ca domnitor, în 10 mai 1877, după secole de stăpânire otomană Vodă Carol proclama Independenţa României, iar în 10 mai 1881,  domnitorul Carol I era încoronat ca prim rege al noului Regat al României.

Timp de opt decenii, în calendarul sărbătorilor naţionale,  10 mai a fost reperul principal, Ziua Naţională a României fiind respectată şi sărbătorită de toţi românii. La parada militară din fiecare 10 mai, însuşi Regele şi Regina erau în frunte, iar românii participau în număr mare, dorind să-şi cinstească patria şi suveranul, deopotrivă.

În urma abdicării de la tron a regelui Mihai I şi înlăturarea monarhiei constituţionale la 30 decembrie 1947, s-a trecut şi la demolarea brutală a tuturor simbolurilor României Regale. Semnificaţia zilei de 10 mai ca Zi a Regalităţii a fost integral suprimată şi nici proclamarea Independenţei nu a mai fost legată de această dată.

Din anul 2013, 10 mai – Ziua Regelui a intrat în rândul sărbătorilor publice oficiale, iar în aprilie 2015, a fost înaintat în Parlament un proiect de lege prin care data de 10 mai urma să devină zi nelucrătoare. Proiectul a fost respins, pe motiv că nu sunt bani suficienţi la buget pentru a susţine asemenea demers.

Odată cu instaurarea regimului comunist ziua de 23 august a devenit Ziua naţională a României, sărbătorită sub numele de Ziua insurecţiei armate antifasciste şi începutul revoluţiei populare în România. Ziua făcea la data de 23 august 1944, când România trecea de partea Aliaţilor în cel de-al Doilea Razboi Mondial, întorcând armele împotriva Germaniei naziste.

Până în 1989, 23 august a fost cea mai fastuoasă zi a anului, marcată prin parade şi spectacole grandioase, cu semnificaţie puternic ideologizată

Ziua era „sărbătoarea întregului popor” sub conducerea înţeleaptă a Partidului Comunist. Oamenii erau scoşi la defilare, dar adevăratul scop al manifestărilor era elogierea comandantului suprem, Nicolae Ceauşescu.

După Revoluţia din 1989, din anul 1990, 1 Decembrie devine Ziua naţională a României şi sărbătoare publică, conform Legii nr. 10 din 31 iulie 1990. Adoptată de un Parlament dominat de FSN, legea a avut în vedere atât combaterea simpatiilor legate de tradiţia monarhică a României, cu sărbătoarea naţională istorică pe 10 mai, cât şi contracararea opoziţiei anticomuniste, care ceruse adoptare zilei de 22 decembrie drept sărbătoare naţională.

Alegerea zilei de 1 decembrie ca Zi Naţională a făcut trimitere la Marea Unire, unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România în anul 1918, respectiv la Proclamaţia de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918

Adunarea Naţională de la Alba Iulia, constituită din 1228 de delegaţi şi sprijinită de peste 100 de mii de români veniţi din toate colţurile Ardealului şi Banatului, a adoptat o Rezoluţie prin care s-a consfinţit unirea tuturor românilor din Transilvania, întreg Banatul (cuprins între râurile Mureş, Tisa şi Dunăre) şi Ţara Ungurească (Crişana, Sătmar şi Maramureş) cu România.

Ziua de 1 Decembrie 1918 încununează lupta românilor transilvăneni pentru Unitate Naţională şi marchează momentul creării României Mari, într-un moment în care poporul român a ştiut să valorifice conjunctura internaţională favorabilă creată în urma Primului Război Mondial şi a destrămării imperiilor Ţarist şi Austro-Ungar.

Marea Unire nu a fost rezultatul participării României la război şi nu o victorie militară a stat la temelia României Mari, ci un act de voinţă al naţiunii române, necesitatea istorică de a trăi într-un stat naţional unitar.

Urmărește-ne pe Google News

Ultima Oră

Cele mai citite