Zetea (CJ Maramureş): Proiectele de lege de la Ministerul Transporturilor vor omorî mocăniţele din întreaga ţară

Mocăniţele sunt o zonă aparte a transportului de persoane, iar cine merge cu mocăniţa nu caută standarde de înaltă calitate şi STAS-uri care trebuie respectate, ci un tren care să meargă încet, cu 20 de km/h, dar care să poată să urce vârful muntelui şi să vadă acolo ce nu poate să vadă nicăieri într-o altă parte din lumea asta, a transmis preşedintele Consiliului Judeţean Maramureş, Gabriel Zetea, la o întâlnire cu jurnaliştii.

„Din acest punct de vedere, al mocăniţei, iată un strigăt de ajutor (…) pentru ca la Bucureşti să se înţeleagă că mocăniţele sunt o zonă aparte a transportului de persoane. Nu vorbim de transport de persoane de masă. Acolo cine merge, merge pentru a privi la 20 de km/h un peisaj fie iarna, fie vara, nu e vorba de a avea standarde de înaltă calitate şi STAS-uri care trebuie respectate şi nu cred că a venit turistul din Elveţia să aibă un tren extrem de sigur cu care să circule, ci mai mult un tren care să meargă încet, dar care să poată să urce vârful muntelui şi să vadă acolo ce nu poate să vadă nicăieri într-o altă parte din lumea asta. Deci, şi problemele legislative sunt lucruri pe care le aşteptăm transmise la nivel de Bucureşti pentru a ne ajuta pe noi, aici, să facem un turism mai bun şi de mai mare calitate”, a susţinut Zetea, la Baia Mare, cu ocazia unui eveniment de promovare a zonei Maramureşului.

El a susţinut că, în ultimii ani, mocăniţa a fost „sub un asediu”, atât din partea Romsilva, care este interesată doar de exploatarea lemnului, dar şi a Ministerului Transporturilor, care doreşte trecerea acesteia în zona de standardizare, iar proiectele de lege gândite vor „omorî efectiv mocăniţele din întreaga ţară”.

„În special în Maramureşul voievodal, numărul turiştilor străini este destul de mare. Zona Germania, Austria, Elveţia îşi doresc foarte mult, evident, să ajungă în zona mocăniţei, pentru că este cea mai spectaculoasă pentru ei. Mocăniţa a fost în ultimii ani de zile, din păcate, sub un asediu. Există o situaţie ciudată a proprietăţii acolo, împreună cu Romsilva, care nu este neapărat un susţinător al turismului, ci al exploatării lemnului, iar operatorul privat de acolo (al mocăniţei – n. r.) doreşte evident creşterea turismului şi păstrarea pădurii în felul în care este ea. Reparaţiile care se fac acolo să nu fie standardizate aşa cum se doreşte la Ministerul Transporturilor, de exemplu. Sunt chiar în acest moment la Ministerul Transporturilor proiecte de lege prin care se încearcă trecerea tuturor mocăniţelor în zona de standardizare, inclusiv cum ar fi transportul CFR. Evident că n-o să poţi să iei locomotive şi vagoane de acum 100 de ani să le duci la standardizare pentru că nu mai funcţionează, nu există piese pe care poţi să le înlocuieşti acolo şi proiectul acesta de lege care este la Ministerul Transporturilor – şi eu am a atras atenţia Ministerului Transporturilor – este un proiect care va omorî efectiv mocăniţele din întreaga ţară”, a atras atenţia preşedintele CJ Maramureş.

Potrivit lui Zetea, mocăniţa atrage peste 30.000 de turişti anual, în mare parte fiind străini, care „vin cu bani” şi generează încasări mai mari pentru unităţile de cazare din zonă.

„Sunt probleme, pentru că mocăniţa este pentru judeţul Maramureş reprezentativă şi o să facem tot ceea ce ne stă în putere ca, pe de o parte, cei de la Romsilva să înţeleagă că nu exploatarea lemnului este prioritară, ci creşterea numărului de turişti în acea zonă, care înseamnă 30 şi ceva de mii de turişti pe an care ajung doar la mocăniţă şi care în bună parte sunt turişti străini care vin cu bani, care generează încasări mai mari pentru societăţile comerciale, pentru unităţile de cazare în zonă. Încasări mai mari înseamnă bani mai mulţi, profit mai mare, cu care pot fie să se ducă acasă, fie să plătească mai bine angajaţii şi asta va fi de viitor, adică va fi un plus faţă de ce avem noi ca industrie în judeţul Maramureş. Mai mult sau mai puţin, turismul trebuie să reprezinte principalul obiectiv pentru noi, ca şi Consiliu Judeţean, pentru că acolo poate să fie cea mai mare creştere”, a explicat acesta.

În plus, şeful CJ doreşte dezvoltarea integrată a economiei locale, dar şi „resuscitarea” Asociaţiei Bun de Maramureş.

„Atâta vreme cât integrat o să gestionăm turismul şi prin dezvoltarea economiei locale – OMD Maramureş, care nu a făcut lucrurile astea în trecut, să ia producătorii locali, să-i pună la aceeaşi masă cu cei care au restaurante sau hoteluri, să fie folosite exclusiv produse din Maramureş nu la nivel de obligativitate, ci la nivel de înţelegere între cei care sunt aici, în Maramureş, adică întreg lanţul de agricultură, până la turistul final, să folosească doar produse din Maramureş, astea sunt lucruri pe care le avem în acest moment în plan. Avem asociaţii pe care le-am înfiinţat, inclusiv Asociaţia Bun de Maramureş, căreia, împreună cu domnul primar Dăncuş (Ioan Doru Dăncuş, primarul municipiului Baia Mare n.r) o să-i redăm viaţa, pentru ca în ea să intre cât mai multe agenţii de turism, stakeholderi din turism şi mai ales oameni care activează în zona agriculturii şi agriculturii bio în mod special, pentru că asta putem să vindem în judeţul Maramureş. Astea sunt lucruri concrete care se vor întâmpla în perioada următoare în acest an, în principiu şi prin reorganizarea OMD-ului, dar şi noi iniţiative, repet, prin încercarea de a-i reda viaţa acestei Asociaţii – Bun de Maramureş – care există în judeţul Maramureş şi care nu a mai fost folosită în ultimii ani”, a arătat el.

Calea ferată pe care circulă mocăniţa din Maramureş este „vie” şi singura cale ferată forestieră activă din Europa, a punctat acesta.

„Ce ne face pe noi speciali este faptul că este o cale ferată vie. Mai sunt căi ferate şi mocăniţe în toată lumea – România, Germania, Marea Britanie, dar majoritatea sunt doar de muzeu, adică se organizează excursii pentru data cutare, pentru data cutare, sunt mai mult de muzeu. Ce se întâmplă la noi? Ce s-a întâmplat din 1933 până astăzi. Este identic, adică avem impiegaţi de mişcare, revizor de cale ferată, de vagoane, este vie. Tot ceea ce se întâmplă este la fel ca în 1933, până astăzi nu s-a schimbat absolut nimic. Poate s-a mai modernizat un pic, dar în general a rămas la fel. Este singura cale ferată ferată forestieră care este încă activă din Europa. Restul sunt închise, deci noi folosim calea ferată şi turistic, dar şi forestier”, a afirmat Dumitru Grad, manager al mocăniţei din Maramureş.

Potrivit acestuia, sezonul începe în aprilie şi se termină la începutul lunii noiembrie, timp în care mocăniţa circulă zilnic. Tariful este de 136 de lei/adult, fără mâncare, şi 196 de lei cu mâncare.

„În afara sezonului, circulă în weekend. Zi de zi începem din aprilie până în noiembrie, aproximativ 5 – 6 noiembrie, după care circulăm doar pe weekend, adică joi, vineri, sâmbătă, duminică. În perioada Crăciunului circulăm zi de zi, în afară de Ziua de Crăciun. Avem şi trenuri charter, dar tarifele sunt diferite, Tariful standard de 136 lei pentru adult. În august avem între 6 şi 7 trenuri pe zi, iar un tren are capacitatea de 180 – 200 de locuri”, spune Grad.

Din totalul turiştilor, 80% sunt români, iar 20% străini, cei mai mulţi din Republica Moldova şi Ungaria.

„Proporţia turişti români/turişti străini este undeva la 80% turişti români. Marea majoritate a turiştilor străini sunt din Republica Moldova, Ungaria, Germania, Austria, Cehia, Polonia. Post-pandemic a scăzut proporţia lor. Înainte erau mult mai mulţi turişti străini, Mai ales germanii şi austriecii erau foarte, foarte mulţi. Acum a scăzut numărul lor, dar în schimb vin cei din Republica Moldova foarte mulţi şi lucrăm cu agenţii din Ungaria, iarăşi, a doua ţară din care vin cei mai mulţi străini, şi apoi vin Germania, Austria, Cehia, Polonia. Mai puţin Italia, ei preferă marea”, a spus acesta.

Întrebat dacă mocăniţa se poate întreţine doar din activitatea sa turistică şi forestieră, Dumitru Grad a răspuns că nu are alte surse de finanţare, adăugând că este foarte costisitor să întreţii locomotivele şi vagoanele.

„Nu avem alte surse de finanţare. E foarte costisitor să întreţii o locomotivă, vagoane… este extrem de costisitor, dar nouă ne place ce facem. Deci, este jobul nostru ideal”, a subliniat el.

ANAT, Consiliul Judeţean Maramureş şi Visit Maramureş au organizat evenimentul „Redescoperă Maramureşul”, dedicat promovării zonei.

La eveniment au participat aproximativ o sută de reprezentanţi ai agenţiilor de turism, tur-operatorilor şi jurnaliştilor, care au avut ocazia să descopere frumuseţile autentice ale regiunii, în scopul promovării şi includerii Maramureşului în pachetele turistice naţionale şi internaţionale.

Timp de cinci zile, participanţii au vizitat bisericile de lemn incluse în patrimoniul UNESCO, Cimitirul Vesel din Săpânţa, Mocăniţa de pe Valea Vaserului, au vâzut meşteşugurile tradiţionale, gastronomia locală şi ospitalitatea maramureşeană.