„Nu există câștigători într-un război comercial, iar opunerea lumii va duce doar la auto-izolare,” a declarat Xi prim-ministrului spaniol Pedro Sanchez, la Beijing, vineri, potrivit postului de televiziune CCTV.
„De peste 70 de ani, dezvoltarea Chinei s-a bazat pe autosuficiență și muncă grea — niciodată pe ajutoare de la alții, și nu se teme de nicio suprimare nedreaptă,” a adăugat Xi. „Indiferent de cum se schimbă mediul extern, China va rămâne încrezătoare, concentrată și va gestiona bine propriile afaceri.”
El face apel la China și Uniunea Europeană să se opună în mod comun „practicilor unilaterale de intimidare”, referindu-se la taxele globale aplicate de Statele Unite, și susține continuarea globalizării economice între cele două puteri internaționale.
Xi și Sanchez se întâlnesc astăzi pentru a discuta despre comerț și relațiile generale dintre Uniunea Europeană și China.
La începutul săptămânii, China a anunțat o taxă de 84% pe produsele importate din SUA. Această majorare, de la 34%, a venit după ce taxa de 104% impusă de președintele Trump a intrat în vigoare miercuri.
Ulterior, tarifele au fost crescute la 125%, iar Casa Albă a spus joi că taxele pe produsele din Beijing ar putea ajunge la 145% pentru unele produse din cauza unei taxe preexistente de 20% impusă celor care produc drogul fentanil.
Războiul comercial tot mai intens dintre Statele Unite și China – cele două mari puteri geopolitice ale lumii, ale căror economii sunt strâns interconectate – amenință să producă daune severe ambelor națiuni și va trimite unde de șoc în întreaga lume.
De când președintele Donald Trump a lansat acest potențial cataclism, este firesc să ne întrebăm dacă el are o strategie și cum vede el finalul acestui conflict, scrie CNN, într-o analiză.
Ca de obicei, Trump improvizează. Escaladarea surprinzătoare a tarifelor pe care le-a impus Chinei săptămâna aceasta nu a urmat nicio formulă semnificativă.
Acesta acționează, așa cum face întotdeauna, ca un rechin imobiliar, ridicând mizele la niveluri insuportabile pentru a căuta un avantaj. Este cea mai recentă manifestare a „teoriei omului nebun,” prin care Trump creează cele mai extreme circumstanțe pentru a-și speria adversarii.
Poate că va funcționa și China, care nu dorește să distrugă o economie ce nu mai produce cifre spectaculoase de creștere, va grăbi negocierile. Mulți experți în China cred că Beijingul nu vrea să ajungă la limita războiului.
Dar riscurile sunt enorme.
„Suntem acum într-un mare (război comercial) cu China, iar tarifele impuse Chinei sunt ceea ce aș numi prohibitive,” a declarat fostul secretar al Trezoreriei Janet Yellen pentru Zain Asher și Bianna Golodryga la CNN International joi. „Vor avea un impact masiv asupra Statelor Unite și asupra economiei globale. Nimeni nu știe unde vor duce aceste politici.”
Tactica lui Trump presupune că amenințarea unor consecințe masive va forța China la negocieri – așa cum s-a întâmplat în primul său mandat, când cele două părți au ajuns la un acord comercial care nu a fost niciodată implementat pe deplin înainte de pandemia de Covid-19, care a închis practic relațiile Statelor Unite cu Beijingul.
Dar coercitarea Chinei ar putea avea efecte contrare, având în vedere greutatea economică uriașă a acesteia și sensibilitatea față de ofensele venite din partea puterilor occidentale pe care le consideră că încearcă să-i oprească ascensiunea.
Populația Chinei este puțin probabil să reacționeze bine la amenințări după ani de politică naționalistă și propagandă menită să depășească Statele Unite.
După ce a confirmat joi că a majorat tarifele pe importurile din China la 145%, Trump a insistat că va fi decisivă chimia sa personală cu președintele Xi Jinping „A fost, într-un sens adevărat, un prieten al meu de mult timp,” a spus el într-o ședință a cabinetului.
Trump își amintește adesea cu drag despre vizita lui Xi la stațiunea sa Mar-a-Lago în timpul primului său mandat, când cei doi au savurat „cea mai frumoasă bucată de tort de ciocolată pe care ați văzut-o vreodată”.
Diplomația tortului este puțin probabilă în al doilea mandat al lui Trump.
Amiciția nu este chiar stilul lui Xi. China preferă ca negocierile să se desfășoare în cadrul unei diplomații formale și detaliate la nivel mai mic. Întâlnirile între lideri sunt foarte regizate – departe de scenariul în care marii lideri se întâlnesc într-o încăpere și discută fără restricții, așa cum preferă Trump.
„Președintele Xi Jinping … nu este un negociator. Rolul său nu este să participe la o negociere comercială; mai degrabă, este la nivelul de lucru, birocratii, funcționarii negociază acordul,” a spus Zongyuan Zoe Liu, un cercetător senior în studii chineze la Consiliul pentru Relații Externe. „Din această perspectivă, văd câteva provocări logistice pe termen scurt, chiar dacă intenția de a liniști lucrurile poate încă să existe în China.”
De asemenea, China nu își va expune licerul, în niciun caz, la o sesiune liberă în Biroul Oval, unde orice se poate întâmpla. Întrebați-l pe președintele ucrainean Volodymyr Zelensky după ce a fost „educat” la începutul acestui an. Sau pe premierul israelian Benjamin Netanyahu, care a fost surprins săptămâna aceasta când Trump a spus că ar putea să nu ridice tarifele în schimbul eliminării deficitului comercial al statului evreu față de Statele Unite, se arată în analiza CNN.
Dar pe măsură ce războiul comercial global s-a intensificat în ultimele zile, administrația a conceput o idee nouă: folosirea acordurilor comerciale cu aliații pentru a izola și a pune presiune pe China. Acest lucru pare totuși puțin probabil, având în vedere că președintele a îndepărtat națiuni de care ar avea nevoie pentru acest lucru, inclusiv Canada și țările din Uniunea Europeană. Prietenii Americii au decis că Statele Unite sunt un partener nesigur și va trebui să-și urmeze propriul drum.
Alayna Treene de la CNN l-a întrebat pe Trump joi care este „planul său final cu China”. Președintele a dat din cap când a fost întrebat dacă așteaptă ca Xi să cedeze și nu a putut spune cum va rezolva acest impas. „Uite, de ani de zile am fost furați și exploatați de China și alții, în mod corect, dar … asta este marea problemă,” a spus Trump.
Aceasta este o atitudine uimitor de relaxată având în vedere implicațiile unui conflict între cele mai mari economii ale lumii, care ar putea avea consecințe incalculabile.
Un motiv pentru care un război comercial între SUA și China ar putea fi atât de perturbator este că cele două economii au devenit extrem de interconectate.
Ani de integrare au ajutat ambele țări. Consumatorii americani au avut acces ieftin la haine, încălțăminte, electronice precum iPhone-uri și alte bunuri de consum, ceea ce a îmbunătățit calitatea vieții clasei de mijloc.
China a folosit comerțul cu Statele Unite pentru a-și extinde manufacturarea și a scoate zeci de milioane de oameni din sărăcie. Profitul au fost investit în industrii de înaltă tehnologie și în creșterea militară a Chinei.
În Statele Unite, dezavantajul acestor acorduri a fost că produsele ieftine din China au lovit industriile americane, de la fabricarea oțelului în zona „Rust Belt” până la producția de mobilă din Carolina de Nord.
Și raționamentul pe termen lung al politicii SUA față de China – că dezvoltarea economică va slăbi inevitabil controlul liderilor comunisti de la Beijing – nu s-a materializat. Partizanii unei linii dure față de China de la Washington argumentează acum că Statele Unite și-au construit inamicul pentru superputerea secolului 21, datorită dependenței sale de bunuri de consum ieftine.
Analiștii de politică externă obișnuiau să argumenteze că natura interconectată a relației dintre China și SUA ar constitui o barieră împotriva conflictelor militare. Dar acum se vorbește despre decuplare, procesul de dezintegrare a economiilor americană și chineză – cele două puteri aflate de o parte și alta a celei mai periculoase rivalități geopolitice din lume.
Dacă comerțul dintre SUA și China dispare, consecințele vor fi dureroase. Prețurile bunurilor care formează o parte vitală din viața americanilor ar putea crește brusc. Acest lucru ar putea alimenta inflația, agravând calitatea vieții pentru milioane de oameni și afectând încrederea consumatorilor, ceea ce, la rândul său, ar putea arunca SUA într-o recesiune.
În China, un război comercial prelungit ar putea afecta în mod deosebit micile afaceri, care sunt motorul economiei sale. Șomajul ar putea crește, ceea ce reprezintă mereu o preocupare pentru o națiune obsesionată să țină sub control nemulțumirile interne. Observatorii occidentali uită adesea că, deși sistemul autoritar al Chinei suprimă disidența, există propria sa formă de politică internă pe care liderii săi nu o pot ignora.
Aceasta înseamnă că un război comercial între SUA și China ar putea deveni un test sever pentru care dintre populații poate suporta.
Urmărește-ne pe Google News
