Washington Post: Qatarul a purtat discuții secrete cu Iranul pentru a-și proteja complexul de gaze

Eforturile discrete ale Qatarului oferă o imagine a modalităților ascunse prin care statele din Golf au încercat să se ferească de pagubele provocate de cel mai grav război din regiune din ultima generație.

Atacul cu rachete lansat de Iran împotriva Qatarului la jumătatea lunii martie a provocat coloane de fum care se ridicau deasupra celei mai mari instalații de producție a gazelor naturale din lume.

Acesta a distrus secțiuni ale unei uzine care asigură aproape o cincime din aprovizionarea mondială cu gaze, a pus în pericol contracte de miliarde de dolari cu China și alți clienți și a afectat perspectivele unei încheieri mai rapide a războiului, prin implicarea în conflict a Qatarului, un mediator-cheie între Statele Unite și Iran.

A existat o consecință suplimentară, ascunsă. Atacul a zădărnicit, de asemenea, eforturile secrete ale Qatarului de a-și menține complexul de gaze, cunoscut sub numele de Ras Laffan, în afara listei de ținte a Iranului, potrivit oficialilor de securitate din Orientul Mijlociu și oficialilor occidentali informați cu privire la informațiile de intelligence.

Washington Post dezvăluie că, în încercarea de a-și proteja „bijuteria coroanei” economice, Qatarul a contactat Teheranul la începutul războiului pentru a propune un acord reciproc avantajos: Iranul se va abține să atace Ras Laffan, iar Qatarul va opri unilateral producția de gaze – o măsură care ar fi determinat o creștere vertiginoasă a prețurilor la energie și ar fi exercitat presiune economică asupra Statelor Unite și Israelului pentru a scurta durata războiului.

„O singură condiție: nu ne veți ataca”

Qatarul a prezentat ceea ce se ridica la nivelul unui „acord secret”, a declarat un înalt oficial regional din domeniul securității, promițând să folosească pârghia asupra aprovizionării cu gaze pentru a contribui la încheierea rapidă a războiului, solicitând în același timp angajamentul Iranului cu privire la „o singură condiție: nu ne veți ataca”.

Un al doilea oficial care avea acces la aceleași informații a spus că mesajul Qatarului către Iran era că „vă veți atinge obiectivele fără a ne lovi”.

Oficialii se numărau printre cei care au vorbit sub condiția anonimatului pentru a discuta informațiile obținute din comunicațiile interceptate și din alte surse de informații.

Qatarul nu a obținut un angajament din partea Iranului, au spus oficialii citați de ziarul american. Șirul de evenimente care a urmat a indicat însă că posibilitatea unei înțelegeri tacite rămânea pe calea cea bună, cel puțin temporar.

Qatarul a închis Ras Laffan în a treia zi de război, în timp ce Iranul lansa sute de rachete și drone armate asupra țintelor din întregul Golful Persic.

La momentul respectiv, Qatarul a atribuit această măsură „atacurilor militare asupra… instalațiilor operaționale”.

Imaginile din satelit examinate ulterior de The Washington Post nu au arătat daune evidente la Ras Laffan.

Declarațiile oficialilor qatareziau amplificat îngrijorările pe piețele energetice mondiale, inclusiv avertismentul ministrului energiei din această țară, potrivit căruia războiul ar „distruge economiile lumii”.

Qatarul neagă

Ca răspuns la întrebările adresate de The Washington Post, Qatarul a negat că ar fi încheiat vreun acord secret cu Iranul și a afirmat că ”decizia sa de a opri producția la Ras Laffan a fost motivată exclusiv de amenințarea atacurilor și de îngrijorarea pentru siguranța lucrătorilor și a infrastructurii unei instalații care reprezintă coloana vertebrală a economiei țării”.

„Orice sugestie că deciziile operaționale legate de producția de energie au fost – sau au fost vreodată – luate în coordonare cu Iranul, în beneficiul Iranului sau pentru a influența cursul războiului este categoric falsă”, a declarat biroul de presă internațional al Qatarului într-o declarație scrisă.

Qatarul a descris acuzația ca fiind o încercare „de a sabota eforturile în curs de mediere pentru a pune capăt conflictului, de a afecta reputația Qatarului și de a submina parteneriatul strategic dintre Qatar și Statele Unite. ”

Qatarul menține contacte strânse cu liderii iranieni

Presupusul efort al Qatarului pe canale neoficiale, care nu a fost raportat anterior, oferă o imagine a ceea ce oficialii de securitate au descrisca fiind modalitățile prin care statele din Golf au căutat să se ferească de cel mai grav război din regiune din ultima generație.

Qatarul, un mic emirat care se întinde în Golful Persic, este mai vulnerabil decât majoritatea, dar are și pârghii pe care le poate acționa de ambele părți ale conflictului.

Qatarul menține contacte strânse cu liderii iranieni, în cadrul rolului său de mediator regional, menționează sursa citată.

Acesta permite liderilor grupării militante Hamas, susținută de Iran, să aibă o prezență la Doha și împarte cu Iranul accesul la cel mai mare zăcământ de gaze naturale din lume.

Doha a oferit un Boeing 747 în valoare de 400 de milioane de dolari „cadou” pentru realegerea lui Trump

În același timp, Qatarul a dezvoltat relații strânse cu Statele Unite. Baza aeriană al-Udeid este cel mai mare complex militar american din regiune. O mare parte din infrastructura energetică a Qatarului este deținută și operată în comun cu ExxonMobil și alte companii americane.

După ce președintele Donald Trump a fost reales, Doha a oferit un Boeing 747 în valoare de 400 de milioane de dolari drept „cadou”, care este acum renovat pentru a fi transformat într-o versiune îmbunătățită a Air Force One.

CIA și înalții oficiali ai administrației Trump erau la curent cu informațiile privind apropierea Qatarului de Iran

Presupusa apropiere a Qatarului de Iran subliniază, de asemenea, măsura în care țările din Golf au considerat influența lor asupra aprovizionării cu energie ca pe un avantaj încă de la începutul războiului — deși Iranul, prin controlul său asupra Strâmtorii Ormuz, s-a dovedit a fi cel mai abil în a profita la maximum de această situație.

Oficialii americani au declarat că CIA și înalții oficiali ai administrației Trump erau la curent cu informațiile străine privind apropierea Qatarului de Iran, o mișcare care ar putea fi percepută ca subminând obiectivele SUA-Israel în campania lor militară.

Gazul natural din Qatar, de la aragazuri de bucătărie până la centrale electrice din Asia și Europa

Totuși, nu au existat indicii privind o ruptură în relația Doha-ului cu Washingtonul. Într-o postare pe rețelele sociale de luna trecută, Trump a declarat că a decis să nu reia atacurile asupra Iranului după apelurile monarhilor din Golf pe care i-a enumerat pe nume, începând cu emirul qatarian Tamim bin Hamad Al Thani.

Qatarul a rămas implicat în negocierile de pace cu Iranul —trimițând o delegație la Teheran chiar săptămâna aceasta— chiar și după ce a cedat rolul de mediator principal Pakistanului.

Instalația pe care oficialii de securitate au spus că a încercat Qatarul să o protejeze este un complex industrial întins, de aproape două ori mai mare decât Washington, D.C.

Gazul natural pe care îl produce este utilizat pentru orice, de la aragazuri de bucătărie până la centrale electrice din Asia și Europa.

Legătura Qatarului cu Teheranul a fost surprinsă prin monitorizarea comunicațiilor liderilor iranieni

QatarEnergy, compania de stat care operează Ras Laffan, a fost considerată de ani de zile cea mai fiabilă sursă de gaz natural lichefiat (GNL) din lume, nefiind înregistrată niciodată o întârziere semnificativă a livrărilor, potrivit oficialilor qatarezi și analiștilor din domeniul energetic.

Această serie neîntreruptă s-a încheiat însă pe 2 martie, provocând unul dintre primele șocuri ale războiului pe piețele energetice.

Oprirea activității la Ras Laffan a avut loc înainte ca Arabia Saudită, Kuweitul sau alte state din Golf să fi luat măsuri similare și înainte să fie clar că Strâmtoarea Ormuz va fi închisă timp de luni de zile pentru traficul de petroliere.

”Contactul Qatarului cu Teheranul a fost surprins prin monitorizarea comunicațiilor liderilor iranieni, au declarat oficialii din domeniul securității citați de The Post. Oficialii au refuzat să identifice persoanele implicate în discuții, invocând necesitatea de a proteja capacitățile de informații.

”Mai mulți oficiali au declarat că informațiile au arătat clar că Doha era pregătită să protejeze Ras Laffan indiferent de consecințele asupra intereselor SUA-Israel, chiar dacă acest lucru ar fi susținut strategia de supraviețuire a Iranului de a semăna haos economic”, adaugă jurnaliștii americani.

Principala motivație a Qatarului părea să fie „evitarea unor daune a căror recuperare ar dura probabil 10 ani”, a declarat un oficial de securitate regional, adăugând că aceasta făcea parte dintr-un model mai larg de manevre discrete ale vecinilor Iranului.

Arabia Saudită, Kuweitul și alte țări au căutat, de asemenea, modalități de a frâna campania de represalii a Iranului, au declarat oficialii, dar încercarea Qatarului a fost percepută ca fiind mai explicită.

„Un precedent foarte periculos”

Un oficial qatarez a contestat aceste caracterizări, recunoscând că Doha „a îndemnat Iranul să nu atace în general”, dar negând orice efort de a căuta protecție specială pentru Ras Laffan sau de a semnala o dorință de a manipula piețele energetice.

A face acest lucru ar crea „un precedent foarte periculos”, a spus oficialul, generând așteptarea că „ori de câte ori Iranul este supărat, ar trebui să oprim operațiunile. Am legitima suferirea unui impact economic ori de câte ori Iranul are o problemă geopolitică.”

„Anul trecut au fost atacați de Israel; anul acesta sunt atacați de Iran”

Unii oficiali occidentali și regionali consideră că Qatarul are un interes în menținerea status quo-ului în Iran, deoarece Doha a beneficiat în mod disproporționat de accesul comun al celor două țări la câmpul de gaze South Pars-North Dome – în parte deoarece capacitatea Iranului de a exploata partea sa din sit de ani de zile a fost îngreunată de sancțiunile occidentale.

Oficialul qatarez a negat că Doha ar vedea un avantaj în supraviețuirea guvernului teocratic al Iranului.

„Pentru noi, Iranul a fost întotdeauna o amenințare, chiar și înainte de revoluția islamică”, a spus oficialul. Războiul, a spus el, este un „scenariu de coșmar”.

După ce s-a confruntat cu blocade din partea vecinilor din Golf în ultimii ani și cu atacuri israeliene împotriva liderilor Hamas din Doha, Qatarul a dezvoltat un instinct de autoconservare care ar putea explica orice apropiere de Iran, potrivit unor oficiali actuali și foști din SUA și din Occident.

„Anul trecut au fost atacați de Israel; anul acesta sunt atacați de Iran”, a spus Timmy Davis, care a fost ambasadorul SUA în Qatar din 2022 până anul trecut. „Există un mod de supraviețuire pe care Qatarul a trebuit să îl adopte de mulți ani, dar mai ales de la Gaza — și în care se află acum.”

Ras Laffan a fost ținta unui „atac major”, dar „printr-un miracol” a suferit pagube minime

Davis a spus că se îndoiește că Qatarul s-ar apropia de Teheran cu o contrapartidă explicită, dar nu ar ezita să sublinieze modul în care planurile de urgență ale Doha „ar putea fi pozitive pentru Iran și ar scurta conflictul”.

Dacă Qatarul a reușit să asigure protecția pentru Ras Laffan, aceasta s-a dovedit a fi de scurtă durată.

După o serie de atacuri americane și israeliene în prima zi a războiului – care l-au ucis pe ayatollahul Ali Khamenei și o mare parte din cercul său restrâns – Iranul a răspuns pe 2 martie lansând o ploaie de rachete și drone asupra vecinilor săi din Golf.

În timp ce închideau Ras Laffan, oficialii qatarezi au transmis semnale contradictorii cu privire la ceea ce s-a întâmplat la instalație.

„Nu știm încă amploarea pagubelor”, a declarat Saad al-Kaabi, ministrul energiei, într-un interviu publicat pe 6 martie în Financial Times.

„Nu este încă clar cât timp va dura repararea”, a spus al-Kaabi, adăugând că războiul ar „distruge” economiile globale.

Prim-ministrul țării, Mohammed bin Abdulrahman Al Thani, a declarat într-un interviu separat că Ras Laffan a fost ținta unui „atac major”, dar „printr-un miracol” a suferit pagube minime.

De ce l-a mustrat Trump pe Benjamin Netanyahu

Consecințele ar depăși aprovizionarea cu GNL, a spus Thani, perturbând producția de îngrășăminte sintetice și a altor produse, amenințând„securitatea alimentară a multor țări”.

O analiză a imaginilor din satelit realizată de Washington Post nu a evidențiat daune evidente în această perioadă la Ras Laffan sau la alte locații despre care Qatarul a afirmat că au fost ținte.

Oficialul qatarez a declarat că o placă de beton din Ras Laffan a fost lovită, dar de o dronă cu o muniție atât de mică încât nici impactul, nici daunele rezultate nu ar fi vizibile în imaginile din satelit.

În declarația sa către The Post, biroul de presă al Qatarului a descris ca „nefondate” orice sugestie că Doha ar fi „exagerat sau inventat daunele aduse instalației de GNL din Ras Laffan ca pretext pentru închiderea acesteia”.

Decizia a urmat „evaluărilor de risc efectuate de armata Qatarului, care au identificat un risc credibil pentru viața umană la instalațiile energetice”, se arată în declarație.

Puțin mai mult de două săptămâni mai târziu, pe 18 martie, temerile Qatarului s-au concretizat când Iranul a dat o serie de lovituri devastatoare după ce propria infrastructură de gaze naturale a Iranului a fost paralizată de atacurile aeriene israeliene — un atac care l-a determinat pe Trump să-l mustre pe prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu.

Repararea daunelor ar „dura între trei și cinci ani”

Declarațiile ulterioare ale oficialilor qatarezi au fost mai detaliate decât cele care au însoțit închiderea Ras Laffan. Atacul a distrus infrastructura critică care reprezenta aproape 20% din exporturile de GNL ale Qatarului, a spus Al-Kaabi, ministrul energiei.

Repararea daunelor ar „dura între trei și cinci ani”, a spus el, și ar provoca întreruperi de lungă durată în livrările către China, Coreea de Sud și Belgia. Atacurile „nu au fost doar un atac asupra statului Qatar”, a spus el, ci „asupra securității și stabilității energetice globale”, menționează The Post.