Violența domestică și monitorizarea electronică. Sistemul informatic se implementează greu

România are din 2021 o lege privind monitorizarea electronică a celor care au probleme cu legea, iar aici ne referim atât de violența domestică, dar și la arestul la domiciliu și controlul judiciar.

Problema e că sistemul informatic de monitorizare electronică se implementează greu la noi și din 2021 până astăzi suntem tot în stadiul de proiect pilot.

Practic, din 5 situații în care se poate folosi monitorizarea informatică, în acest moment în România măsură poate fi folosită doar în 2 probleme: litera C – ordinul de protecție provizoriu și ordinul de protecție și litera d – ordinul european de protecție, în cazul în care România este stat emitent.

În anul 2023 Ministerul de Interne a achiziționat 2.401 kituri de monitorizare, iar de la 1 ianuarie sunt folosite în acest sistem pilot în 20 de județe, printre care Cluj, Constanța, Sibiu, Brașov și Teleorman.

MAI susține că are bani puși deoparte astfel încât în acest an să mai cumpere încă 1.901 kituri de monitorizare, care vor fi operaționale de anul viitor în alte 18 județe, printre ele vedem că sunt Arad, Bistrița Năsăud, Ialomița, Maramureș și Suceava. Ajungem asfel la

Unde au fost montate cele mai multe dispozitive în 2023.

Bucureștiul este pe primul loc și vedem că 263 de dispozitive de monitorizare au fost montate la persoanele certate cu legea sau care nu au respectat legea atunci când a fost vorba de violența domestică. Urmează județul Vrancea cu 93 de dispozitive folosite, apoi Iașiul cu 60 de dispozitive și Mureșul cu 57 de astfel de aparate montate.