VIDEO Mini-bibliotecă înfiinţată într-un tren de o tânără pasionată de lectură

O mini-bibliotecă înfiinţată într-un tren de o tânără pasionată de lectură ţine poveştile în mişcare şi încarcă bagajele călătorilor de cunoştinţe, pe o rută care trece prin Buzău, într-o perioadă în care reţeaua naţională de biblioteci publice se restrânge de la an la an.

 ‘S-a montat o mini-bibliotecă într-un tren care duce spre acasă, poate puţin mai devreme decât la destinaţie. Un loc mic, dar plin de poveşti care pot merge mai departe cu fiecare dintre noi. Dacă treci pe lângă ea, ia o carte, răsfoieşte, citeşte câteva pagini sau du-o cu tine până la capătul călătoriei. Şi, dacă poţi, lasă alta în loc. Într-o lume în care totul se întâmplă rapid, pe ecrane, mi-ar plăcea să păstrăm şi bucuria simplă a unei cărţi aproape de noi. Să ţinem poveştile în mişcare’, sunt cuvintele unei tinere care a reuşit să introducă lectura într-un tren.

Mini-biblioteca a fost amenajată într-un tren de călători care leagă judeţul Buzău de Bucureşti şi de Galaţi. Iniţiativa îi aparţine Georgianei Gilescu, absolventă a Colegiului Naţional ‘B.P. Hasdeu’ din municipiul Buzău. La vârsta de 17 ani a publicat primul volum de poezii, în urma unui concurs naţional pe care l-a câştigat iar pasiunea pentru literatură a determinat-o să urmeze Facultatea de Litere, secţia Română-Germană. Bursieră Erasmus la Universitatea din Viena, a participat Şcoala de vară a Universităţii din Bremen. A urmat specializări precum Etnologie, Antropologie Culturală şi Folclor, Contabilitate şi Informatică de Gestiune, iar la vârsta de 35 de ani şi-a propus un proiect ambiţios pentru toţi călătorii pasionaţi de lectură.

‘Am trimis mesaje mai multor operatori feroviari, folosind adresele de e-mail găsite pe site-urile lor. Singurii care au răspuns pozitiv au fost cei de la TFC. Toate felicitările ar trebui să meargă către cei care au făcut posibil acest mic gest. Cred că întregul proces a durat mai bine de jumătate de an, mai ales pentru că toată comunicarea s-a desfăşurat prin e-mail. Mă bucur însă că ideea a prins, în cele din urmă, contur, iar asta este, de fapt, tot ce contează. Trenul circulă pe ruta Bucureşti-Buzău-Galaţi. M-am bucurat enorm când am aflat că trece chiar pe lângă casa părinţilor mei, însă traseul nu a fost ales de mine, ci de echipa TFC, din raţiuni logistice. Eu îi spun ‘mini bibliotecă’. Cel mai mare cost, dacă pot să-l numesc aşa, a fost timpul. Timpul oamenilor de la TFC, cărora le mulţumesc din suflet, care mi-au răspuns la e-mail-uri, au măsurat spaţiul, mi-au trimis dimensiunile, m-au primit poate chiar şi seara târziu în depou, după programul meu de lucru, şi au montat raftul. Apoi a fost timpul soţului meu, care a construit mini-biblioteca din PAL, m-a ajutat să car cărţile şi timpul tuturor celor care m-au ascultat încă de la prima scânteie a ideii şi m-au încurajat să o transform în realitate’, a declarat, pentru AGERPRES, Georgiana Gilescu.

Pasagerii îşi pot alege o carte dintr-o suită de genuri literare, dar şi reviste, pe durata călătoriei, astfel încât lucrarea să le deschidă pofta de citit şi să simtă că drumul până la destinaţie este mai scurt. O carte citită la fereastră, în timp ce trenul lasă în urmă sate, forme de relief şi gări, ajută la relaxare şi poate da naştere unei lungi relaţii din care cel mai câştigat este cititorul.

 ‘Cărţile s-au adunat la mine acasă, treptat. Sursele sunt diverse: unele cumpărate din anticariate, altele primite în dar sau donate de oameni care nu le mai doreau după ce le-au citit. Am o deviză simplă: ‘Nu aruncaţi cărţi, daţi-mi-le mie’, iar acum pot spune şi ‘duceţi-le la mini bibliotecă’. Cineva, undeva, are nevoie de informaţia pe care tu poate eşti gata să o arunci. În plus, nu cred că o carte e făcută să fie citită o singură dată şi apoi uitată pe un raft, ca obiect decorativ. Când dăruim o carte, dăruim şi perspectiva în care credem. În tren am lăsat dicţionare, beletristică, reviste. Printre autorii mai cunoscuţi de care m-am desprins cu greu au fost Murakami, Dostoievski, Arthur Conan Doyle, dar au ajuns acolo şi cărţi mai puţin celebre. Feed-backul a fost unul foarte pozitiv. Mulţi oameni s-au oferit să-mi dăruiască volume, alţii mi-au sugerat să creez şi o mini bibliotecă pentru copii, iar unii m-au îndemnat să caut titluri mai noi, considerând că acestea ar atrage mai mult, deşi, sincer, mie îmi sunt mai dragi cele vechi, pot înţelege perspectiva’, a precizat tânăra care a amenajat mini-biblioteca din tren.

Iniţiativa de a amenaja un raft cu cărţi într-un vagon de tren vine într-o perioadă în care cei mai mulţi dintre călători îşi găsesc refugiul în aplicaţiile telefoanelor mobile sau în mediul online. Mai sunt pasageri care aleg să lucreze pe un laptop de-a lungul timpului petrecut în tren şi prea puţini mai sunt cei care citesc cărţi sau rezolvă integrame. Totuşi, tehnologia şi volumele tipărite există în aceeaşi lume, doar drumeţul este cel care le poate folosi deopotrivă, pentru dezvoltarea personală, îmbogăţirea imaginaţiei şi a bagajului de cunoştinţe.

 ‘Nu cred că trebuie să ne simţim ameninţaţi de AI, tablete, telefoane sau laptopuri şi nici să le privim ca pe o competiţie pentru cărţi. Dimpotrivă, ar fi util să le vedem ca pe nişte instrumente care, folosite cu discernământ, pot facilita lectura. Să ne gândim la audio-book-uri, la e-book-uri, la cărţi greu de găsit în format fizic, dar disponibile în format PDF. Pe reţelele sociale există comunităţi întregi, precum cele de tip bookstagram, unde cărţile sunt recomandate, discutate şi puse în valoare. Important este să ştim cum să folosim aceste instrumente pentru propria noastră dezvoltare şi educaţie continuă. Nu o să pretind că gadgeturile nu sunt seducătoare sau că nu e uşor să aluneci pe panta confortului şi a timpului pierdut. Pentru momentele în care rămânem în scroll prea mult, cred că cel mai simplu remediu este să lăsăm dispozitivele deoparte şi să luăm o carte în mână. În acest gest, niciun algoritm nu ne mai poate păcăli’, subliniază iubitoarea de lectură.

Pentru iniţiatoarea proiectului, o mini bibliotecă într-un tren devine un spaţiu în care oricine se poate apropia de cărţi fără nicio barieră, ţinând cont şi de costurile ridicate pe care un cititor trebuie să le suporte atunci când îşi propune să cumpere un volum sau să îşi înfiinţeze o bibliotecă. O altă variată pentru iubitorii de lectură o reprezintă biblioteca din oraş, loc în care cu siguranţă pot să găsescă povestea sau titlul ce ar putea să le deschidă orizonturile către lumea infinită a dialogurilor cu personajele şi autorii.

‘Dacă ar fi să recomand un top trei al bibliotecilor din Bucureşti, aş alege Biblioteca Facultăţii de Litere, cred că doar privind acel spaţiu te îndrăgosteşti de lectură, Biblioteca Centrală Universitară şi Biblioteca Metropolitană. Cât despre bibliotecile şcolare sau cele din Buzău, pentru mine Biblioteca Colegiului Naţional ‘B.P. Hasdeu’ rămâne un loc în care m-aş întoarce oricând, ca la un om drag pe care nu l-ai mai văzut de mult. Prima bibliotecă şcolară în care am intrat a fost însă cea de la Şcoala Nr. 16, deşi micuţă încă o păstrez cu multă afecţiune în memorie. Biblioteca Judeţeană a Buzăului este deja un reper cultural: un spaţiu frumos, central, mai bogat în cărţi decât bibliotecile şcolare, cum e firesc, şi cu un personal cald. Am multe cărţi preferate, însă paragraful care a avut cel mai mare impact asupra mea rămâne cel al lui Viktor Frankl din ‘Omul în căutarea sensului vieţii’: ‘omului îi poţi lua totul, dar nu îi poţi lua libertatea de a reacţiona’. Este o frază care m-a însoţit mereu’, a conchis Georgiana Gilescu.

‘Ideea proiectului este de interes atât pentru TFC cât şi pentru călătorii noştri’, a transmis, pentru AGERPRES, compania de transport feroviar de călători TFC, în timp ce reprezentanţii Bibliotecii Judeţene ‘V.Voiculescu’ Buzău consideră că orice iniţiativă care are în centrul ei cartea şi emanciparea culturală a comunităţii este lăudabilă şi de susţinut.

‘În 2022 CFR a avut ‘Biblioteca pe roţi’, în 2023 Asociaţia iCarte a implementat ‘Biblioteca din tren’, iar pe ruta Bucureşti – Târgovişte a TFC e înfiinţată o altă bibliotecă pentru călători. Barometrul de consum cultural pe anul 2024, publicat la sfârşitul anului 2025, a relevat o serie de date semnificative, dar a evidenţiat un alt fapt, acela că nu dezinteresul este principala cauză pentru care nu se citeşte, ci mai ales accesul inegal, iar lectura şi vizita la bibliotecă devin privilegii ale marilor oraşe. Astfel că, să găseşti o carte pe care să o citeşti în tren, să o poţi lua şi să nu te coste nimic, poate face diferenţa în viaţa cuiva, poate deschide apetitul, poate schimba perspectiva, poate influenţa o decizie. Barometrul de consum cultural menţionează şi faptul că aproximativ 2,4 milioane de persoane sunt înregistrate ca utilizatori activi în reţeaua naţională de biblioteci şi au împrumutat 19 milioane de volume în anul 2024, în condiţiile în care reţeaua naţiona
lă de biblioteci publice se restrânge de la an la an, se desfiinţează biblioteci sau se ‘comasează’, acest termen tot mai la modă, iar acolo unde nu se desfiinţează, mă refer la mediul rural, bibliotecarii nu sunt lăsaţi să activeze în biblioteci, ci sunt puşi să îndeplinească sarcini în primării’, a declarat, pentru AGERPRES, Iulia Irimia, bibliotecară în cadrul Bibliotecii Judeţene Buzău.

Instituţia aflată în administrarea Consiliului Judeţean (CJ) Buzău oferă o paletă largă de servicii, de la împrumut de carte pentru copii şi adulţi, în limba română şi în limbi străine, împrumut de CD-uri şi DVD-uri, aparate Daisy pentru nevăzători, acces la bază de date legislativă, periodice vechi, colecţii speciale de cărţi şi manuscrise, până la servicii de alfabetizare digitală pentru adulţi şi seniori, educaţie financiară pentru copii şi adulţi, ateliere creative pentru copii, jocuri pe console, ateliere de tradiţii şi cluburi de lectură pentru adulţi şi adolescenţi.

‘La sfârşitul anului 2025, 17.228 utilizatori înscrişi, 51.793 de documente împrumutate şi 87.231 de vizite la evenimente şi programe culturale. Deşi percepţia celor care nu frecventează biblioteca este aceea că bibliotecarii stau degeaba, eventual citesc toată ziua sau ‘împrumută 4 – 5 cărţi pe zi’, în realitate, toţi cei care lucrează în biblioteci se implică şi contribuie la dezvoltarea unor servicii de calitate pentru comunitate: bibliotecarii sunt psihologi pentru că atunci când recomandă lecturi o fac intuind preferinţele cititorului, bibliotecarii sunt formatori atunci când ajută la dobândirea de competenţe digitale sau când îi alfabetizează financiar pe utilizatori, bibliotecarii sunt artişti atunci când gândesc şi realizează ateliere creative sau de tradiţii, bibliotecarii sunt şi un pic critici literari atunci când propun lecturi sau prezintă cărţi la clubul de lectură, bibliotecarii sunt prieteni cu toţi cei care vin la bibliotecă, bibliotecarii au cunoştinţe enciclopedice pentru a putea răspunde celor mai multe dintre întrebările utilizatorilor şi bibliotecarii sunt păstrătorii memoriei locale făcând-o accesibilă tuturor. Şi în plus bibliotecarii sunt parte din transformarea digitală a României contribuind la alfabetizarea digitală a cetăţenilor prin implementarea de proiecte prin PNRR. Dar bibliotecarii sunt modeşti şi rareori ies în faţă’, mai precizează bibliotecara Secţiei de împrumut pentru copii a Bibliotecii Judeţene ‘V. Voiculescu’ Buzău.

La nivelul anului 2025, aproximativ o jumătate dintre cele 86 de biblioteci existente în judeţul Buzău funcţionau, având bibliotecari angajaţi, celelalte fiind închise pe motiv că se află într-o stare avansată de degradare sau nu exista personal angajat, posturile fiind desfiinţate sau lucrătorii ocupându-se de alte activităţi. Un punct de lucru al Bibliotecii Judeţene din municipiul Buzău a fost deja închis din cauza stării avansate de degradare.

‘Filiala nr.1 Simileasca este închisă, din cauza degradării profunde a clădirii, care nu este în proprietatea CJ şi nu poate fi renovată. Este un spaţiu închiriat. S-a închis pentru a nu exista vreun pericol. Există un fond de carte enciclopedic care se ridică la aproximativ 10.000 de volume şi deservea cartierul Simileasca şi o parte din cartierul Micro XIV. Situaţia bibliotecilor publice din judeţ este mai dramatică. Din 86 de biblioteci, municipale, orăşeneşti şi comunale, funcţionează doar 44. Multe dintre bibliotecile care funcţionează sunt închise, din cauză că bibliotecarii sunt obligaţi să desfăşoare alte activităţi în cadrul primăriilor. Motivul pentru care o mare parte dintre acestea nu funcţionează este că primăriile au desfiinţat postul. Un alt motiv este că unele sedii sunt într-o stare de degradare avansată, din cauza dezinteresului autorităţilor locale’, a declarat, pentru AGERPRES Dragoş Stan, bibliotecar metodist în cadrul Bibliotecii Judeţene ‘V. Voiculescu.

Biblioteca Judeţeană, instituţia cu cel mai mare fond de carte, nu deţine la acest moment un sediu propriu, angajaţii instituţiei desfăşurându-şi activitatea într-un spaţiu închiriat aparţinând unui mall, după ce imobilul central a fost reabilitat recent şi transformat într-un sediu cultural care va integra, printre multe altele, o sală dedicată minei de petrol şi două spaţii pentru promovarea turismului oenologic.