Viața pe Marte este „absolut exaltantă”. O româncă a petrecut 378 de zile cu un echipaj NASA, izolată, într-o simulare care pregătește o misiune pe Planeta Roșie

NASA pregătește o misiune pe Marte și, ca etapă a pregătirii, patru oameni au stat izolați 378 de zile într-o capsulă care simulează viață unor astronauți pe Planeta Roșie. Anca Șelariu este unul dintre cei patru. Născută în România, este microbiolog al Marinei americane și pasionată de Marte. Cel mai greu în experiment a fost cu comunicarea clară și succintă, pentru că unui mesaj îi ia 22 de minute să călătorească prin spațiu și încă 22, să vină răspunsul. Jurnaliștii de la The Guardian au realizat un interviu cu cercetătoarea de origine română.

Întrebați-o pe Anca Șelariu cum a fost să trăiască pe Marte timp de un an și răspunsul ei nu va ezita: „absolut exaltant”.

Microbiolog al marinei americane, Anca este unul dintre cei patru membri ai echipajului Nasa care s-au întors pe Pământ la începutul acestei luni, după ce au devenit primii oameni care locuiesc pe planeta roșie, sau cel puțin, au fost cel mai aproape de o astfel de experiență, în cadrul experimentului realizat de agenția spațială americană.

Șelariu și colegii ei exploratori, toți voluntari, au petrecut 378 de zile izolați de restul omenirii, închiși în Mars Dune Alpha, un habitat de 1 700 de metri pătrați imprimat în 3D la Centrul Spațial Johnson al Nasa din Houston. Acesta a fost construit pentru a reproduce condițiile de viață și provocările cu care se vor confrunta astronauții atunci când vor ajunge pe Marte, program ambițios care ar urma să fie pus în apicare spre sfârșitul anilor 2030.

Pentru Șelariu, care avea deja ceea ce ea numește un interes ridicat pentru Marte și explorarea spațială, selecția sa în calitate de ofițer științific pentru o misiune atât de revoluționară și potențial consecventă a meritat fiecare sacrificiu, de la vacanțele ratate cu prietenii și familia, până la simpla posibilitate de a ieși afară pentru o gură de aer proaspăt.

„Oamenii vor ajunge pe Marte la un moment dat în viitor, iar oportunitatea de a participa în orice fel se poate pentru a ajuta ca acest lucru să se întâmple, sperăm în timpul vieții noastre, este incomparabilă”, spune Anca.

„Sunt cu adevărat uimită de tot, de toate eforturile la care am asistat pentru a face din acest vis o realitate pentru toți oamenii. Și da, voi sărbători când vom vedea primul pas pe Marte, știind că am contribuit. A fost o onoare incredibilă și absolut exaltant”, mărturisește românca.

Bucuria de a vedea o frunză de salată verde

Părți din misiunea cunoscută sub numele de Chapea 1ar fi putut fi filmate pentru The Martian, superproducția științifico-fantastică din 2015 care a relatat lupta disperată a lui Matt Damon pentru supraviețuire în calitate de astronaut blocat pe Marte în urma unei furtuni catastrofale, notează The Guardian.

La fel ca personajul lui Damon, aflat în izolare departe de casă, echipajul Chapea nu a avut zboruri de realimentare pe care să se poată baza și a trebuit să cultive inclusiv roșii și salată pentru a suplimenta un an de mese liofilizate pre-ambalate.

„Pentru mine personal, a fost o mare bucurie să văd și să ating un lucru viu, verde, pentru că acesta este lucrul de care îți este cel mai dor când ești departe de Pământ”, a spus Selariu, explicând cum, în izolarea spațiului îndepărtat, chiar și ceva simplu precum o frunză de salată poate provoca sentimente puternice, de la dorul de casă la întrebări existențiale.

„Conexiunea cu Pământul și sentimentul profund de a fi un adevărat pământean, o entitate vie de pe planeta Pământ, le simți foarte adânc în sufletul tău și înțelegi cu adevărat ce înseamnă și cât de incredibil de importantă este această conexiune”, spune ea.

Managerii misiunii testează periodic reacțiile echipajului la situații de urgență și stres simulate, inclusiv sarcini de lucru intense, defecțiuni ale echipamentelor și limitări ale resurselor.

Șobolanii de laborator interplanetari, spune Selariu, au trecut cu brio.

„Studiul integrează tot felul de date din punct de vedere comportamental și al dinamicii echipei, iar întrebarea nu a fost neapărat dacă un om poate rezista izolării și limitării, așa cum se va găsi pe Marte, ci mai degrabă „cum ne vom adapta?”, explică ea.

„Am fost un echipaj incredibil de funcțional și foarte coeziv, și au existat multe momente pe care le-am prețuit împreună. Desigur, uneori îți dai seama că nu ești în preajma prietenilor și a familiei, dar simți sprijinul tuturor celor de pe teren.”

Candidaților pentru prima din cele trei misiuni Chapea planificate (a doua începe în primăvara anului viitor) li s-a cerut să dețină o diplomă avansată în domeniul științei, tehnologiei, ingineriei sau matematicii și să urmeze un antrenament similar cu cel al unui astronaut Nasa gata de zbor, dacă este ales.

Selariu, născută în România și membră a unității de cercetare medicală a marinei americane, a adus expertiză în vaccinuri, terapie genică și boli infecțioase, abilități care vor fi esențiale pentru menținerea sănătății astronauților într-o călătorie de minimum șapte până la nouă luni.

22 de minute ca un mesaj să ajungă pe Pământ. Alte 22 de minute pentru răspuns

Ea spune că unul dintre cele mai dificile aspecte ale misiunii a fost comunicarea cu controlul de la sol, deoarece fiecărui mesaj primit sau transmis îi trebuie 22 de minute pentru călători prin spațiu și a ajunge la destinație.

„Faptul că trebuie să porți o conversație timp de 45 de minute mesaj și răspuns, înseamnă că trebuie să te gândești în avans și să formulezi comunicarea în mod clar și complet”, spune Anca. „Este de fapt foarte greu de asimilat”.

Viața (ca) pe Planeta Roșie

Nasa a construit Mars Dune Alpha pentru a simula cât mai realist pentru o potențială viitoare bază pentru astronauți. Există o seră, o zonă medicală, echipamente pentru exerciții fizice și un lounge, precum și un mic dormitor privat pentru fiecare dintre voluntari, două băi și o mică incintă „exterioară” cu nisip roșu sub picioare pentru simularea plimbărilor pe Marte.

O mare parte din paleta de culori a habitatului este, de asemenea, roșie, pentru a reproduce modul în care solul marțian va fi utilizat în imprimarea 3D a secțiunilor substanțiale ale bazei la fața locului, spre deosebire de provocarea aproape imposibilă și costul prohibitiv al trimiterii componentelor grele de construcție de pe Pământ.

Echipajul a avut și timp de odihnă, despre care Șelariu spune că a inclus „o mulțime de programe TV și lecturi descărcate”. Ea însăși a lucrat la abilitățile de desenatoare. Timpul de odihnă a fost monitorizat îndeaproape de către managerii care au vrut să evalueze sănătatea mentală și comportamentală a oamenilor angajați în zboruri spațiale de lungă durată.

„Misiunile Chapea sunt esențiale pentru dezvoltarea cunoștințelor și a instrumentelor necesare pentru ca oamenii să trăiască și să muncească într-o zi pe planeta roșie”, a declarat Bill Nelson, administratorul Nasa și fost astronaut al navetei spațiale, la sosirea echipajului Chapea 1, pe 6 iulie.

Șelariu a declarat că s-a adaptat înapoi la viața reală „destul de ușor” în cele două săptămâni care au trecut de atunci, dar că s-ar oferi voluntară să se întoarcă înapoi imediat.

„Sunt recunoscătoare că am avut ocazia să fac parte din această speranță umană de a ajunge pe Marte, iar pentru următorul echipaj, îl voi încuraja și sunt super încântată că va continua această muncă minunată”, spune ea.