Următoarea mare descoperire în lupta împotriva cancerului ar putea fi oprirea bolii înainte să debuteze

Tratamentul cancerului urmează un tipar familiar: medicii observă simptomele, pun diagnosticul și încep tratamentul. Însă oamenii de știință explorează acum o schimbare radicală în modul în care abordăm cancerul. În loc să aștepte apariția tumorilor, ei vor să depisteze boala cu decenii înainte de a se dezvolta, scrie publicația The Conversation.

Această abordare se numește „interceptarea cancerului”. Ideea este simplă: să fie vizate procesele biologice care duc la apariția cancerului cu mult înainte ca o tumoră să se formeze.

Cercetătorii caută din timp semne subtile de avertizare. Acestea includ mutații genetice care se acumulează în tăcere în celulele noastre, oferindu-le avantaje în fața sistemului imunitar.

De asemenea, sunt analizate leziuni precanceroase, precum alunițele sau polipii, cât și modificări vizibile ale țesuturilor. Toate acestea apar cu mult înainte ca boala să devină evidentă.

Studii genetice ample arată că, pe măsură ce oamenii îmbătrânesc, în organism se acumulează mici grupuri de celule modificate genetic, numite clone, care cresc silențios. Oamenii de știință au studiat acest fenomen în special în sânge. Aceste clone pot ajuta la prezicerea persoanelor care ar putea dezvolta cancere hematologice, precum leucemia, iar genetica, inflamația și factorii de mediu le influențează puternic.

Important este că medicii pot măsura și urmări aceste schimbări în timp. Acest lucru deschide posibilități pentru intervenție timpurie.

Un studiu desfășurat pe parcursul a 16 ani, care a urmărit aproximativ 7.000 de femei, a dezvăluit modul în care funcționează aceste mutații. Unele mutații au ajutat clonele să se multiplice mai rapid, în timp ce altele le-au făcut deosebit de sensibile la inflamație.

Atunci când exista inflamație, aceste clone sensibile se extindeau. Înțelegerea acestor tipare îi ajută pe cercetători să identifice persoanele cu un risc mai mare de a dezvolta cancer ulterior.

Nu este un eveniment brusc

Cercetările arată ceva fundamental despre cancer: nu este un eveniment brusc care produce instantaneu o tumoră.

În schimb, cancerul se dezvoltă printr-un proces lent, în mai multe etape, cu semne de avertizare detectabile pe parcurs. Aceste semne timpurii ar putea deveni ținte puternice pentru a opri cancerul înainte să înceapă.

Oamenii de știință dezvoltă teste de sânge pentru a depista cancerul cu mult înainte de apariția simptomelor. Aceste teste, numite teste de detectare timpurie a mai multor tipuri de cancer (MCED), caută fragmente minuscule de ADN în sânge.

MCED funcționează prin identificarea ADN-ului tumoral circulant (ctDNA) – fragmente de ADN eliberate în fluxul sanguin de celule canceroase sau precanceroase. Chiar și cancerele aflate într-un stadiu incipient eliberează acest ADN, astfel încât testele ar putea detecta boala cu mult înainte să fie vizibilă la investigații imagistice.

Rezultatele de până acum sunt promițătoare. MCED pot crește ratele de supraviețuire prin depistare precoce, în special în cazul cancerului colorectal. Când medicii diagnostichează cancerul colorectal în stadiul 1, 92% dintre pacienți supraviețuiesc cinci ani. Însă dacă este depistat în stadiul patru, doar 18% supraviețuiesc atât.

Totuși, testele nu sunt perfecte. Ele pot rata unele tipuri de cancer, iar rezultatele pozitive necesită investigații suplimentare pentru confirmare.

Chiar și așa, cercetările sugerează că MCED ar putea deveni esențiale pentru depistarea cancerelor care, de obicei, rămân nedetectate până în stadii avansate. Potențialul de a salva vieți este semnificativ.

Cardiologii folosesc deja o abordare similară. Ei calculează riscul unei persoane pe baza vârstei, tensiunii arteriale, colesterolului și istoricului familial, apoi prescriu medicamente precum statinele cu ani înainte de producerea unui infarct.

Cercetătorii în domeniul cancerului vor să copieze acest model. Ei își imaginează combinarea mutațiilor genetice, a factorilor de mediu și a rezultatelor MCED pentru a ghida prevenția timpurie a cancerului.

Însă cancerul diferă de bolile cardiovasculare. Nu urmează un traseu previzibil, iar unele leziuni timpurii se reduc sau nu progresează niciodată.

Există și riscul supradiagnosticării. A fi informat că ai un risc crescut atunci când te simți perfect sănătos poate crea anxietate.

Instrumentele de prevenție a cancerului variază considerabil în eficiență, spre deosebire de statine, care funcționează în general pentru diverse grupuri de risc cardiovascular. Modelul bazat pe risc este promițător, dar necesită o gestionare atentă.

Tratarea riscului de cancer, în locul cancerului propriu-zis, pune și întrebări etice. Atunci când o persoană se simte complet sănătoasă, este mai greu de stabilit dacă intervenția chiar o va ajuta.

Există pericolul de a provoca îngrijorare sau chiar prejudicii inutile. Oamenii de știință avertizează că medicii pot supraestima uneori beneficiile și subestima riscurile, mai ales în cazul persoanelor în vârstă.

Testele MCED aduc și ele propriile dileme etice. Acuratețea nu este singurul aspect important.

Uneori, testele indică existența unui cancer care, de fapt, nu există, ceea ce duce la investigații suplimentare – scanări și biopsii – de care pacienții nu au nevoie. Anxietatea generată de acest proces are un cost ridicat, atât pentru pacienți, cât și pentru sistemul de sănătate.

Dacă aceste teste sunt costisitoare sau disponibile doar în sistem privat, ele pot agrava inegalitățile în sănătate. Această problemă afectează cel mai mult țările cu venituri reduse.

În SUA, autoritatea de reglementare a medicamentelor analizează modul în care ar trebui să funcționeze testele MCED pe bază de sânge. Se evaluează cât de fiabile trebuie să fie testele și ce investigații suplimentare ar trebui impuse pentru a menține siguranța pacienților.

Regatul Unit urmează aceeași direcție. Planul Național pentru Cancer al Angliei, publicat la 4 februarie 2026, prevede furnizarea a 9,5 milioane de teste diagnostice suplimentare prin NHS în fiecare an până în martie 2029.

Planul menționează, de asemenea, că testarea biomarkerului ctDNA va continua pentru cancerul pulmonar și cel mamar și va fi extinsă la alte tipuri de cancer dacă se dovedește eficientă din punct de vedere al costurilor.

Toate acestea arată un lucru clar: cancerul nu apare brusc; este un proces constant care începe cu decenii înainte. Depistarea lui înainte de a se dezvolta ar putea salva nenumărate vieți. Întrebarea este cum poate fi realizat acest lucru în mod sigur, echitabil și eficient.