„Unul dintre scopurile noastre este să distrugem identitatea ucraineană”. Imagini cu prizonieri de război întorşi din Rusia

De când Rusia a invadat Ucraina în 2014, forțele sale au deținut și torturat mii de combatanți și civili. Fotojurnalista Zoya Shu s-a documentat cinci ani şi a realizat un material cu prizonieri ucraineni întorşi din Rusia ţi publicat de The Guardian.

Imaginile sunt tulburătoare. Sunt portrete ale unor bărbați și femei ucraineni care au petrecut luni și ani în captivitate în Rusia: soldați, civili, paramedici și voluntari. Toți au fost supuși torturii și tratamentului brutal. Mulți dintre ei poartă cicatrici fizice de la perioada în care au fost prizonieri. Ei se numără printre prizonierii de război schimbați din 2014, când Vladimir Putin și-a început invazia în Ucraina, cu o preluare secretă a puterii în est.

În 2019, fotojurnalista ucraineană Zoya Shu a început să-i fotografieze pe cei eliberați din detenția rusească. Pe parcursul a cinci ani, ea a petrecut timp cu foști prizonieri de război în casele lor, vorbind cu ei despre poveștile lor de viață și ascultând relatările lor sfâșietoare despre bătăi și alte forme de abuz.

„Ei au suferit. Eu nu îi văd ca pe niște victime, ci ca pe niște supraviețuitori. Ceea ce au trăit este îngrozitor”, spune ea.

Unii dintre cei pe care i-a fotografiat au răni teribile.

În 2014, luptătorii „separatiști” ruși au sculptat o svastică pe spatele unui localnic, Bogdan Sergiets, în orașul Doneţk. Ei l-au acuzat că sprijină Ucraina și că este „nazist”.

O altă fotografie este un portret al lui Aiden Aslin, un voluntar britanic capturat în aprilie 2022 în timp ce lupta pentru Ucraina. El și colegul său tot britanic, Shaun Pinner, au fost amenințați cu execuția, spun că au fost bătuți, înjunghiați cu cuțite și electrocutați.

Abuzuri sexuale

Alte răni sunt mai puțin vizibile. Mulți prizonieri, bărbați și femei, au declarat că au fost supuși violenței sexuale și violului. În Rusia și în zonele ocupate ale Ucrainei, anchetatorii au folosit un telefon militar de teren pentru a administra șocuri electrice, atașând cleme de crocodil la organele genitale și sâni.

 „Există traume fizice și psihologice”, spune Shu. „Este dificil să faci față. Este nevoie de mult timp pentru vindecare.”

Înfometare. „Când am fost eliberat, eram atât de slăbit încât nu puteam urca o treaptă.”

O altă metodă de tortură este înfometarea. Un fost prizonier de război, Borys, a declarat că a slăbit 45 kg în timpul celor doi ani petrecuți în diverse lagăre: „Am slăbit foarte mult. Când am fost eliberat, eram atât de slăbit încât nu puteam urca o treaptă.”

Borys spune că un coleg deținut era atât de slăbot încât nu mai putea să meargă și „a înnebunit”, adăugând: „Nu-și putea ridica brațele. Nu mai mânca. L-au luat de acolo. Nu știm ce s-a întâmplat [cu el]”.

Borys spune că răpitorii săi l-au lovit cu țevi de plastic și l-au electrocutat cu pistoale paralizante. Acest lucru s-a întâmplat pe un coridor, unde nu existau camere de supraveghere care să înregistreze abuzurile. Într-o zi, gardienii i-au spus că situația lui se va îmbunătăți dacă va acorda un interviu unui canal de televiziune rusesc de propagandă. De asemenea, au încercat să îl „reeduce”.

 „Un scop este să distrugem identitatea ucraineană”

„Le plăcea să ne învețe despre „istorie” – noi eram „fasciști”. Ne-au spus că Ucraina a fost întotdeauna o parte a Rusiei și nu a existat”, spune Borys. Alți foști deținuți au declarat că au fost puși să cânte imnul național rusesc și să recite poezii și cântece patriotice din Rusia. „Un scop este să distrugem identitatea ucraineană”, spune Shu, adăugând că un soldat din vestul Ucrainei care nu putea vorbi rusa primea pedepse suplimentare.

„Există un model de încălcări constante și sistemice [ale drepturilor omului]”, spune Shu, numind acest lucru «politică de stat».

Unii foști deținuți au reușit să își refacă viețile.

Alții rămân bântuiți de experiențele lor și suferă de depresie și atacuri de panică.

Potrivit Comandamentului de coordonare pentru tratamentul prizonierilor de război de la Kiev, 3.405 persoane s-au întors din captivitate, inclusiv 95 de prizonieri de război la 17 iulie. Se crede că zeci de mii de ucraineni, militari și civili, au rămas în închisorile rusești.

Numărul exact al prizonierilor de război este necunoscut. Cifra include aproximativ 1.500 de soldați capturați în mai 2022, când garnizoana care apăra oțelăria Azovstal din Mariupol s-a predat. Kremlinul refuză să ofere o listă completă a persoanelor pe care le deține, ceea ce sporește agonia familiilor ai căror apropiați au dispărut în misiune.

Shu este critică la adresa organizațiilor internaționale care ajută deținuții. În opinia ei, acestea nu au reușit să facă presiuni asupra Kremlinului pentru a îmbunătăți condițiile groaznice în care se află prizonierii și pentru a pune capăt abuzurilor generalizate.

„Unde este Crucea Roșie? Unde este ONU? Unde este toată lumea?”, întreabă ea. „Nu pare să existe prea multă activitate sau urgență. Nivelul de brutalitate și tortură din închisorile rusești necesită o acțiune imediată.”