Uniunea Europeană introduce, din 2027, o limită unică pentru plățile în numerar: maximum 10.000 de euro pentru o tranzacție

Măsura face parte din noul regulament european privind combaterea spălării banilor și va fi obligatorie în toate cele 27 de state membre. Practic, orice plată peste acest prag va trebui realizată prin metode trasabile – transfer bancar, card sau alte instrumente financiare care lasă o evidență oficială.

Decizia vine pe fondul intensificării luptei împotriva spălării banilor și a evaziunii fiscale. Potrivit estimărilor instituțiilor europene, economia subterană reprezintă aproximativ 13% din PIB-ul Uniunii, iar numerarul rămâne una dintre metodele preferate de rețelele criminale pentru tranzacții anonime. Bruxellesul susține că nu urmărește eliminarea cash-ului, ci limitarea utilizării acestuia în operațiuni de valoare mare, considerate vulnerabile la fraudă.

În paralel, pentru plățile în numerar care depășesc 3.000 de euro, comercianții vor avea obligația de a identifica persoanele implicate în tranzacție. Rămân în vigoare și regulile privind declararea sumelor de peste 10.000 de euro la trecerea frontierelor UE. Sancțiunile vor apărea doar dacă este depășit plafonul legal sau dacă există tentative de evitare a obligațiilor de identificare.

România este una dintre țările europene unde numerarul este încă dominant. Peste 70% dintre tranzacțiile de zi cu zi sunt realizate cash, potrivit datelor BNR și BCE. În același timp, economia subterană este estimată la 25-28% din PIB, aproape dublu față de media europeană. În acest context, noua regulă ar putea avea un impact mai vizibil aici decât în statele vestice puternic digitalizate.

De altfel, România avea deja plafoane pentru plățile în numerar între firme și pentru anumite tranzacții zilnice, stabilite la nivel național. Diferența este că, din 2027, limita de 10.000 de euro va fi standardizată la nivel european, iar statele membre vor putea adopta reguli și mai stricte dacă doresc. Franța și Spania, de exemplu, aplică deja limite mult mai reduse pentru plățile către profesioniști.

Impactul economic ar putea fi dublu. Pe de o parte, autoritățile mizează pe creșterea colectării taxelor și pe reducerea evaziunii fiscale. Pe de altă parte, pentru o economie în care numerarul încă joacă un rol major, tranziția către plăți digitale presupune costuri de adaptare pentru comercianți și consumatori, mai ales în mediul rural.

Mesajul Bruxellesului este clar: numerarul nu dispare, dar tranzacțiile mari vor trebui să devină complet transparente. Pentru România, noua limită ar putea accelera modernizarea sistemului de plăți, dar și relansa dezbaterea despre echilibrul dintre combaterea fraudei și libertatea financiară a cetățenilor.