Uniunea Europeană, criticată pentru suspendarea sancțiunilor împotriva Israelului ca răspuns la eforturile de pace ale lui Trump în Gaza

Uniunea Europeană a fost criticată pentru suspendarea aplicării sancțiunilor împotriva guvernului Israelului, ca răspuns la eforturile de pace ale lui Donald Trump în Orientul Mijlociu, în contextul în care armistițiul fragil a fost amenințat.

După întâlnirea cu miniștrii de Externe ai UE de luni, șefa politicii externe europene, Kaja Kallas, a anunțat o pauză în eforturile de a suspenda comerțul preferențial cu Israelul și sancțiunile împotriva persoanelor responsabile pentru alimentarea conflictului de ambele părți.

Kallas a declarat că, de când au fost propuse măsurile luna trecută, contextul s-a schimbat. Menționând „opinii divergente”, ea a spus că miniștrii au fost de acord: „Nu avansăm cu măsurile acum, dar nici nu le excludem, deoarece situația este fragilă.”

Două persoane care au lucrat pentru UE în funcții de conducere au criticat decizia de a nu continua cu sancțiunile, notează The Guardian.

Sven Kuhn von Burgsdorff, fost reprezentant al UE în teritoriile palestiniene, a declarat pentru The Guardian că Kaja Kallas a ratat „esența” în ceea ce privește responsabilitatea juridică. „Sancțiunile nu sunt doar o măsură de a determina sau constrânge o parte terță să-și schimbe sau să-și ajusteze comportamentul. Măsurile restrictive fac parte din instrumentele pe care UE și le-a oferit pentru a reacționa la încălcări ale legislației europene și internaționale”, a spus el.

UE a concluzionat în iunie că Israelul a încălcat obligațiile privind drepturile omului prevăzute în acordul de asociere, care reglementează comerțul și cooperarea dintre cele două părți. Avocații susțin că UE este, de asemenea, obligată să se asigure că politica sa este conformă cu un aviz neobligatoriu al Curții Internaționale de Justiție din 2024, care solicită Israelului să își încheie ocupația teritoriilor palestiniene cât mai curând posibil.

CITEȘTE și Comisia Europeană propune sancţiuni contra Israelului pentru războiul din Gaza. Taxarea suplimentară a produselor și sancționarea a doi miniștri, printre măsuri

Burgsdorff a co-organizat o declarație semnată săptămâna trecută de 414 foști diplomați și oficiali de rang înalt, care solicită o acțiune fermă a UE „împotriva celor care subminează procesul și a extremiștilor de ambele părți”, ale căror acțiuni periclitează „crearea unui viitor stat palestinian”.

Declarația a salutat planul Trump, dar a menționat că problema autodeterminării palestiniene a fost doar „vag abordată”.

Nathalie Tocci, fostă consilieră a doi Înalt Reprezentanți ai UE pentru politica externă, a declarat că ar fi cel mai rău rezultat posibil ca blocul comunitar să renunțe la sancțiuni.

„Asta este ultimul lucru pe care ar trebui să-l facem, pentru că exact acesta este momentul în care trebuie menținută presiunea. Pentru că știm cu toții că nu este deloc o concluzie evidentă că acest plan va fi implementat”, a declarat Tocci, referindu-se la prima fază a planului Trump, care a fost marcată de violențe, declanșând un efort diplomatic pentru a consolida acordul.

„Mi-e teamă că… guvernele și instituțiile europene se vor întoarce… la aceleași tipare vechi și familiare”, a adăugat ea.

Liderii europeni, profund divizați în privința Orientului Mijlociu

Liderii europeni urmează să discute conflictul Israel-Gaza la un summit joi și, de mult timp, sunt profund divizați în privința Orientului Mijlociu. Ei sunt împărțiți între susținători vocali ai Palestinei, precum Spania și Irlanda, și aliați fideli ai guvernului naționalist al premierului israelian Benjamin Netanyahu, precum Ungaria și Republica Cehă.

Dar protestele masive din multe state membre ale UE împotriva numărului de morți și a suferinței din Gaza au dus luna trecută la propuneri din partea Comisiei Europene de a suspenda comerțul preferențial și de a impune sancțiuni persoanelor responsabile pentru alimentarea conflictului de ambele părți.

Surse de rang înalt din UE au respins o critică frecventă potrivit căreia blocul este „un plătitor, nu un actor” în Orientul Mijlociu. Aceasta este o critică ce se referă la rolul UE ca cel mai mare donator pentru palestinieni, 1,5 miliarde de euro în asistență umanitară de la 7 octombrie, dar care susține că blocul este prea divizat pentru a avea influență reală în procesul de pace.

Oficialii UE cred că blocul ar trebui să fie reprezentat în „comitetul pentru pace” al lui Trump, reflectând contribuția sa probabilă la reconstrucția Gazei. De asemenea, oficialii doresc implicarea statelor din Golf în finanțarea costurilor de reconstrucție estimate la 70 de miliarde de dolari pentru războiul de doi ani.

UE a salutat planul Trump, dar într-un document scurs presei și văzut de The Guardian, afirmă că rolul Autorității Palestiniene și soluția a două state ar putea fi „elaborate în continuare”. Documentul UE notează că planul Trump „nu abordează situația din Cisiordania”.

Burgsdorff a spus că este important ca UE să fie un actor diplomatic activ pentru a asigura „verigile lipsă” din planul Trump, abordând coloniile din Cisiordania și „lucrând pentru un parcurs credibil către o soluție cu două state”.

„Trebuie să lucrăm la un mandat foarte solid al ONU, un mandat care să permită partenerilor internaționali să desfășoare soldați, forțe de securitate, pentru a asigura securitatea în Fâșia Gaza”, a spus el. Se așteaptă ca Egiptul să conducă forța internațională de stabilizare, iar trupe sunt luate în calcul și din Turcia, Indonezia și Azerbaidjan.

CITEȘTE și Trump evită să se pronunțe asupra soluției cu două state: Vorbim despre reconstrucția Gazei, nu despre un stat sau două state

Liderii UE, care au lăudat rolul de mediator al Egiptului în conflict, urmează să se întâlnească cu președintele egiptean Abdel Fatah al-Sisi miercuri la Bruxelles.

UE are ocazia „să demonstreze lumii că mergem dincolo de a fi doar ‘plătitori’”, a spus Burgsdorff. „Trebuie să urcăm pe scara influenței și să avem ambiție politică.”

Claudio Francavilla, director asociat pentru UE la Human Rights Watch, a declarat că guvernele europene încă protejează autoritățile israeliene de responsabilitate.

Referindu-se la declarația lui Kallas, el a spus: „Ceea ce s-ar putea să se fi schimbat până acum este amploarea și intensitatea crimelor atroce comise de Israel în Gaza; dar ocupația ilegală și crimele de apartheid, deplasările forțate, tortura și opresiunea palestinienilor continuă neîntrerupt.”

CITEȘTE și Israelul construieşte „linia galbenă” a armistiţiului. Comandantul trupelor de intervenție în Gaza pe 7.10.2023 și un cercetător în domeniul terorismului, interviu exclusiv