Șeful executivului de la Budapesta, Viktor Orban, a declarat vineri că țara sa dorește să-și redefinească statutul de membru al NATO pentru a se asigura că nu poate fi implicată în operațiuni în afara teritoriului alianței militare.
„Acum a fost creat un nou termen pentru a descrie poziția Ungariei în NATO, se numește neparticipare. Nu suntem participanți acum”, a declarat Orban, într-un interviu acordat postului de radio Kossuth și preluat de portalul de știri Telex.
„Există termenul de opt-out (care alege să nu ia parte la o activitate sau să nu se mai implice n.r.). Dacă am fi opt-out, participarea noastră la structura militară a NATO, poziția noastră, s-ar schimba”, a declarat Orban.
Liderul ungar a declarat că avocații lucrează la modul în care Ungaria poate fi membră a NATO fără să participe la acțiunile Alianței în afara teritoriului NATO, potrivit relatării de presă citate de publicația Politico.
„Nu se pune problema ca NATO să se implice în războaie în afara teritoriului său, cu țări care nu fac parte din NATO”, a subliniat Orban.
Premierul Ungariei, care a menținut legături strânse cu președintele rus Vladimir Putin chiar și după ce Moscova a ordonat invadarea Ucrainei – a mai spus că Rusia nu poate câștiga războiul împotriva Ucrainei.
„Dacă rușii ar fi fost suficient de puternici pentru a-i învinge pe ucraineni dintr-o singură lovitură, aceștia ar fi fost învinși; dar nu este ceea ce vedem”, a declarat el.
Șeful executivului a adăugat că Rusia nu va ataca Occidentul.
„Forța NATO nu este comparabilă cu cea a Ucrainei. Este de o sută de ori, poate de o mie de ori mai mare, așa că nu cred că este logic să presupunem că Rusia, care nici măcar nu poate face față Ucrainei, va veni brusc și va ataca întreaga lume occidentală”, a declarat Orban, potrivit portalului Telex.
De la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina, în februarie 2022, reticența persistentă a Ungariei de a sprijini Ucraina a încetinit mai multe decizii ale Uniunii Europene pentru sprijinirea Kievului. Era nevoie de consensul tuturor celor 27 de state ale blocului comunitar.
„Câte arme vom mai trimite? Câți bani vom mai trimite?” a întrebat Orban. „Acest lucru dă naștere la cele mai întunecate viziuni”, a spus el.
„Ceea ce se întâmplă astăzi la Bruxelles și la Washington – poate mai mult la Bruxelles decât la Washington – este un fel de stare de spirit de pregătire pentru un posibil conflict militar direct; o putem numi cu siguranță: pregătire pentru ca Europa să intre în război”, a avertizat Orban.
Premierul a aclamat, de asemenea, candidatura fostului președinte american Donald Trump. Unele capitale europene se tem că, dacă Trump câștigă un al doilea mandat de președinte al Statelor Unite, Orban ar putea saluta o potențială inițiativă a acestuia de a pune capăt conflictului din Ucraina prin încheierea unui acord de pace cu Moscova, cu cedarea unor teritorii pretinse de Kremlin.
Un oficial de rang înalt al unei țări NATO, care a dorit să vorbească sub protecția anonimatului, a declarat pentru Politico referindu-se la declarațiile lui Orban: „Nu este o surpriză, având în vedere legăturile sale strânse cu Trump și cu Putin. Să așteptăm și să vedem ce ne va spune Szijjártó (ministrul ungar de Externe n.r.) la Praga, săptămâna viitoare„.
În iulie, Ungaria preia președinția Consiliului UE, ceea ce conferă Budapestei prerogativa stabilirii agendei.
Urmărește-ne pe Google News
