Undă verde pentru bugetul pe 2026, după ce Curtea Constituțională a respins sesizările AUR

Curtea Constituțională a României a respins sesizările AUR în legătură cu proiectul legii bugetului de stat pe anul 2026 și cel al asigurărilor sociale, stabilind că actele normative sunt constituționale. Bugetul poate merge acum la promulgare de către președintele Nicușor Dan.

AUR a contestat la Curtea Constituţională legile bugetului pentru anul 2026, invocând „acte normative profund viciate” și „încălcări grave ale Constituţiei”.

Curtea Constituțională, reunită joi în ședință, a anunțat că a respins ambele sesizări de neconstituționalitate a legilor bugetului făcute de partidul condus de George Simion.

Este vorba despre legea bugetului de stat şi legea bugetului asigurărilor sociale de stat, adoptate de Parlament în 20 martie.

Ce a contestat AUR

Alianța pentru Unirea Românilor a contestat la Curtea Constituțională legile bugetului pentru anul 2026, solicitând ”oprirea intrării în vigoare a unor acte normative profund viciate și sancționarea derapajelor unei guvernări care legiferează împotriva propriilor cetățeni”.

AUR acuză că bugetul a fost adoptat „în doar câteva zile, fără o analiză serioasă a impactului asupra economiei şi asupra românilor”.

„O lege cu impact direct asupra a milioane de cetăţeni nu poate fi adoptată în grabă, fără transparenţă şi fără consultare reală, în condiţiile în care această urgenţă a fost generată chiar de întârzierea Guvernului în prezentarea bugetului”, susține AUR.

De asemenea, AUR a denunțat „fundamentarea nerealistă a bugetului, construit pe estimări optimiste şi pe premise care nu reflectă situaţia economică reală”.

Aceste legi au fost adoptate cu încălcarea flagrantă a principiilor statului de drept, „printr-o procedură accelerată care a blocat dezbaterea reală în Parlament şi a redus rolul legislativului la o simplă formalitate de validare a deciziilor coaliţiei de guvernare”, a acuzat AUR.

Ce spune Curtea Constituțională

Potrivit unui comunicat al CCR transmis joi, judecătorii constituționali, cu unanimitate de voturi, au respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate formulată de senatori aparținând Grupului parlamentar al Alianței pentru Unirea Românilor și a constatat că Legea bugetului de stat pe anul 2026 este constituțională în raport cu criticile formulate.

„Curtea Constituțională a stabilit că legea criticată a fost adoptată cu respectarea art.1 alin.(3) și (5), art.2 alin.(1), art.61 alin.(1), art.64 alin.(1), art.79, art.102 alin.(1) și (2), art.120 alin.(1), art.138 și art.141 din Constituție, întrucât, pe de o parte, dezbaterea și adoptarea legii s-a realizat în procedura de urgență reglementată prin prevederile exprese ale art.76 alin.(3) din Constituție, iar, pe de altă parte, nu există o obligație constituțională de re-solicitare a avizului Consiliului Legislativ și al Consiliului Economic și Social în cursul procedurii de adoptare a legii. Totodată, concordanța legii criticate cu rezultatele unui referendum local sau cu programul de guvernare nu poate face obiectul controlului de constituționalitate”, se precizează în comunicat.

Curtea a mai reținut că problemele ridicate de autorii obiecției de neconstituționalitate referitoare la modul în care a fost elaborat și construit bugetul de stat ridică mai degrabă chestiuni de opțiune și oportunitate legislativă în domeniul politicilor bugetare ale statului. Prin urmare, Curtea a constatat că nu au fost încălcate prevederile constituționale invocate.

Tot joi, cu unanimitate de voturi, CCR a respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate formulată de senatori aparținând AUR și a constatat că Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2026 este constituțională în raport cu criticile formulate.

Instanța constituțională a stabilit că legea criticată a fost adoptată cu respectarea art.1 alin.(3) și (5), art.2 alin.(1), art.61 alin.(1), art.64 alin.(1), art.138 și art.141 din Constituție, întrucât, pe de o parte, dezbaterea și adoptarea legii s-a realizat în procedura de urgență reglementată prin prevederile exprese ale art.76 alin.(3) din Constituție, iar, pe de altă parte, valorificarea unor aspecte din avizul Consiliului Economic și Social nu este obligatorie, având în vedere caracterul consultativ al acestuia.

Curtea a mai constatat că majoritatea criticilor formulate au vizat menținerea în plată a cuantumului actual al pensiilor, alocațiilor pentru copii și a burselor studențești, aspecte care, însă, nu fac obiectul de reglementare al legii criticate, ci al Legii nr.141/2025 și al Ordonanței de urgență a Guvernului nr.9/2026. Prin urmare, Curtea a reținut că nu au fost încălcate prevederile constituționale invocate.

Cinci zile de dezbateri în Parlament

Dezbaterile în Parlament au durat 5 zile – trei zile în comisiile de specialitate și două zile în plenuri reunite ale Parlamentului.

A existat și un blocaj, pentru că cei din coaliție nu s-au înțeles în primă fază în privința unui amendament al PSD care viza banii pentru ajutoarele destinate pensionarilor. Însă, după o noapte de blocaj și acel amendament a fost acceptat.

Chiar și așa, reprezentanții AUR au spus că totul s-a desfășurat foarte repede și că nu a existat o dezbatere reală, ceea ce astăzi judecătorii Curții Constituționale au respins.

Rămâne așadar ca această lege a bugetului să fie promulgată și mai apoi să fie publicată în Monitorul Oficial.

Record negativ în ultimii 20 de ani

Adoptarea bugetului pentru anul 2026 a marcat un record negativ pentru ultimele două decenii, fiind votat și promulgat cu o întârziere semnificativă față de începutul anului.

A fost votat în Parlament pe 20 martie, a trecut astăzi de CCR şi mai trebuie să fie promulgat de preşedintele Nicuşor Dan.

Intră în vigoare după ce este publicat în Monitorul Oficial.

Cifrele bugetului

Bugetul prevede o creștere economică de 1% şi o ţintă de deficit bugetar 6,2% din PIB. Asta înseamnă că în continuare statul o să cheltuiasă mai mult decât încasează, dar mai puţin totuşi faţă de ultimii ani.

Sunt prevăzute investiții de aproximativ 8% din PIB, în special despre proiecte de infrastructură, energie, transport și digitalizare, iar banii vin în cea mai mare parte de la Bruxelles.

De asemenea, pentru acest an salariul minim net este prognozat să se majoreze cu 5,5% de la 1 iulie, iar inflaţia să fie de 6,5%, în condiţiile în care doar în primele două luni ale acestui an a depăşit 9 procente şi sunt aşteptate noi scumpuri din cauza contextului internaţional.