Un nou record global: 83 de milioane de oameni și-au pierdut locuința în țara lor, în anul 2024

Conflictele, precum cele din Sudan şi Gaza, şi dezastrele naturale au făcut ca numărul persoanelor strămutate în interiorul ţării lor să ajungă la un nou nivel record de 83,4 milioane la sfârşitul anului 2024, conform unui raport anual publicat marţi, informează AFP.

Numărul persoanelor strămutate a crescut cu 50% în ultimii şase ani, precizează Centrul de Monitorizare a Strămutărilor Interne (IDMC) şi Consiliul Norvegian pentru Refugiaţi (NRC) în raportul lor comun publicat la Geneva, scrie Agerpres.

Acest număr de 83,4 milioane – echivalent cu populaţia Germaniei – trebuie comparat cu cele 75,9 milioane de persoane strămutate intern care existau în lume la sfârşitul anului 2023.

„Strămutarea internă are drept cauze care se intersectează conflictul, sărăcia şi criza climatică, afectându-i cel mai grav pe cei mai vulnerabili”, a declarat Alexandra Bilak, directoarea IDMC, citată într-un comunicat.

Spre deosebire de refugiaţii care fug dintr-o ţară pentru a se stabili în alta, strămutaţii sunt persoane care au fost nevoite să-şi părăsească locuinţele, dar care rămân în ţara lor.

Numărul ţărilor care semnalează deplasări cauzate atât de conflicte, cât şi de catastrofe, a crescut de trei ori în 15 ani. Peste trei sferturi dintre persoanele strămutate intern din cauza conflictelor trăiesc în ţări foarte vulnerabile la schimbările climatice.

Aproape 90% din aceste deplasări forţate sunt cauzate de violenţe şi conflicte. Acestea afectează 73,5 milioane de oameni, un număr în creştere cu 80% din 2018.

Catastrofele au forţat aproape 10 milioane de oameni să fugă şi să se stabilească în alte locuri, un număr care s-a dublat în cinci ani.

La sfârşitul anului 2024, 10 ţări aveau fiecare peste trei milioane de persoane strămutate intern din cauza conflictelor şi violenţelor.

Cu 11,6 milioane de strămutaţi, Sudanul are cel mai mare număr de aceste persoane vreodată înregistrat într-o singură ţară, subliniază raportul.

Aproape întreaga populaţie a Fâşiei Gaza era de asemenea strămutată la sfârşitul anului 2024, chiar înainte de noile strămutări masive provocate de reluarea bombardamentelor israeliene, pe 18 martie, după încheierea unei încetări a focului de două luni.

Confruntându-se cu mai multe uragane majore, cum ar fi Helene şi Milton, care au dus la evacuări masive, Statele Unite au înregistrat 11 milioane de deplasări legate de dezastre naturale – aproape un sfert din totalul mondial, mai arată raportul.

Fenomenele meteorologice, adesea agravate de schimbările climatice, au provocat 99,5% din deplasările cauzate de dezastre anul trecut.

Adesea, cauzele şi efectele deplasării „sunt legate, făcând crizele mai complexe şi prelungind suferinţa persoanelor deplasate”, conform raportului.

Aceste cifre alarmante apar într-un moment în care organizaţiile umanitare mondiale se confruntă cu dificultăţi mari din cauza îngheţării de către preşedintele american Donald Trump a majorităţii ajutoarelor financiare americane.

Numeroase reduceri bugetare afectează persoanele strămutate, care primesc de obicei mai puţină atenţie decât refugiaţii.

„Cifrele din acest an trebuie să fie un semnal de alarmă pentru solidaritatea globală”, a subliniat Jan Egeland, directorul NRC, citat în comunicat.

„De fiecare dată când o finanţare este tăiată, un persoană strămutată nu mai are acces la alimente, medicamente, securitate, şi îşi pierde speranţa”, a avertizat el.

Absenţa progresului în lupta împotriva strămutărilor în lume este „atât un eşec politic, cât şi o pată morală pentru umanitate”.