Un mormânt vechi de 1 400 de ani, cu o sculptură uriașă reprezentând o bufniță, a fost descoperit în Mexic

Arheologii au descoperit un mormânt zapotec vechi de 1.400 de ani în sudul Mexicului, împodobit cu sculpturi complexe, care a fost numit „cea mai importantă descoperire arheologică a ultimului deceniu”, transmite CNN.

Situat în San Pablo Huitzo, în statul Oaxaca, mormântul a fost construit de cultura zapotecă în jurul anului 600, potrivit unui comunicat publicat de Institutul Național de Antropologie și Istorie al Mexicului (National Institute of Anthropology and History – INAH).

Printre numeroasele detalii bine conservate se află o sculptură reprezentând o bufniță, amplasată deasupra intrării în camera funerară.

În interiorul ciocului acesteia se poate observa o sculptură a unui cap de bărbat, care ar putea reprezenta persoana înhumată acolo, potrivit INAH.

Sute de mii de vorbitori de zapotecă trăiesc și astăzi în Mexic. Pentru zapoteci, bufnițele simbolizează atât noaptea, cât și moartea.

Situl adăpostește, de asemenea, picturi murale multicolore, care includ simboluri asociate cu puterea și moartea.

La intrarea în camera funerară se află sculpturi reprezentând două figuri umane care țin în mâini diverse artefacte și care ar fi putut fi gardienii mormântului, potrivit INAH.

În interiorul camerei funerare se găsește un mural „extraordinar”, realizat în ocru, alb, verde, roșu și albastru, care înfățișează o procesiune de persoane purtând saci cu copal, o rășină de copac arsă ca tămâie în timpul ceremoniilor.

Președinta Mexicului, Claudia Sheinbaum, a subliniat importanța descoperirii în cadrul conferinței sale de presă zilnice de vinerea trecută.

„Este cea mai importantă descoperire arheologică a ultimului deceniu în Mexic, datorită nivelului de conservare și informațiilor pe care le oferă”, a declarat ea.

Ministra Culturii din Mexic, Claudia Curiel de Icaza, a subliniat la rândul ei că mormântul reprezintă o „descoperire excepțională” prin ceea ce ne dezvăluie despre cultura zapotecă și „organizarea sa socială, ritualurile funerare și sistemul de credințe, păstrate prin arhitectură și picturile murale”.

O echipă multidisciplinară din cadrul INAH lucrează în prezent la protejarea sitului și la desfășurarea unor cercetări suplimentare.

Aceste eforturi includ stabilizarea picturilor murale, care se află într-o „stare fragilă” din cauza impactului rădăcinilor de copaci, al insectelor și al schimbărilor rapide ale condițiilor de mediu, a precizat INAH.