Un marș neo-nazist reapare în Suedia după 15 ani, stârnind indignare politică

Aproximativ 200 de persoane au participat sâmbătă la un marș neo-nazist în Suedia, readucând în prim-plan controversatul „marș de la Salem”, la 25 de ani de la uciderea lui Daniel Wredström, un skinhead în vârstă de 17 ani, scrie Euractiv.

Wredström, activist naționalist, a fost înjunghiat mortal în anul 2000, în timpul unei confruntări cu alți adolescenți, presupuși a fi imigranți, în localitatea Salem, aflată la periferia Stockholmului.

Crima a devenit un simbol de mobilizare pentru mișcările de extremă dreapta, inclusiv pentru cea mai mare organizație neo-nazistă din Suedia, Mișcarea de Rezistență Nordică.

Marșul de la Salem a avut loc anual între 2000 și 2011, după care a dispărut treptat. În 2010, partidul naționalist de dreapta Democrații Suediei a intrat, de asemenea, în parlament.

Reluarea marșului a stârnit critici puternice din partea politicienilor, inclusiv a prim-ministrului Ulf Kristersson.

Acesta a declarat sâmbătă că evenimentul reprezintă „o expresie a unor concepții abominabile și a unei viziuni teribile asupra umanității”.

Kristersson a încercat totodată să liniștească opinia publică, adăugând că „nimeni nu ar trebui să fie nevoit să se teamă pentru propria siguranță sau pentru siguranța altora, indiferent de religie sau etnie, fie că s-a născut aici sau are origini în alte părți ale lumii”.

Însă alți politicieni și-au exprimat sprijinul pentru marș.

Gustav Kasselstrand, liderul partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Suedia (AFS), care nu este reprezentat în parlament și de care Democrații Suediei s-au delimitat public, a încurajat participarea la manifestație înainte de desfășurarea acesteia.

„Cred că este pozitiv ca suedezii să-și amintească de suedezii uciși. Politicienii și jurnaliștii noștri cu siguranță nu o vor face în locul nostru”, a declarat el pe 15 noiembrie.

Mai mulți critici au pus sub semnul întrebării de ce poliția a autorizat manifestația, printre aceștia numărându-se chiar municipalitatea Salem, care a contestat decizia pe 3 decembrie. În aceeași zi au avut loc și contramanifestații.

Ministrul justiției din Suedia, Gunnar Strömmer, a apărat decizia invocând dreptul la libertatea de exprimare.

„Avem o libertate largă de exprimare în Suedia și, în măsura în care ordinea și securitatea o permit, chiar și celor care susțin opinii extreme și profund dezgustătoare li se permite să demonstreze”, a declarat el pentru publicația suedeză Aftonbladet.