Un coordonator al campaniei lui Mircea Geoană este partener de afaceri cu un propagandist rus
Un coordonator al campaniei lui Mircea Geoană este partener de afaceri cu un propagandist rus care a fost în Crimeea de cel puțin 10 ori după anexarea ilegală din 2014, dezvăluie o investigație internațională. Jurnaliștii rețelei The Organised Crime and Corruption Reporting Project, din care face parte și Context.ro au aflat că Rareș Mănescu, fostul primar al Sectorului 6, a înființat o firmă alături de un om de afaceri rus, în timp ce se ocupa de campania lui Geoană pe când acesta era încă adjunct la NATO. Ancheta jurnalistică arată o serie de ramificații care duc chiar și la un mercenar care a luptat în Donbas de partea rușilor.
În timp ce făcea parte din echipa de campanie a lui Mircea Geoană, fostul liberal Rareș Mănescu a înregistrat în Ilfov o companie alături de un om de afaceri rus. Numele partenerului de afaceri al lui Mănescu este Aleksei Kozlov, specialist în acvacultură și autodeclarat fanatic al pescuitului.
Kozlov are și o identitate secretă, cu ajutorul căreia a făcut propagandă pentru Rusia.
Kozlov a folosit aliasul Alex Krepchinsky, un blogger care, după invazia din 2014, publica materiale pro-rusești. Cu acest ID, Kozlov a postat în 2017 o poză cu Putin, cu următorul comentariu: „Omul nu a pierdut nici o luptă în viața lui. E comandantul suprem al țării împotriva căreia s-a pornit un război”.
Mănescu a refuzat să răspundă la întrebări privind activitățile de propagandă ale partenerului său de afaceri în Ucraina. A precizat succint că a părăsit campania lui Geoană „în urmă cu cinci luni”, adică prin mai.
Registrul Comerțului din România a înregistrat primul document de constituire a companiei lui Kozlov și Mănescu pe 31 mai, potrivit informațiilor oficiale primite de Context.ro. Era vorba de o cerere prin care se verifica dacă numele viitoarei companii Beluga Ventures e disponibil.
În dosarul de înființare al SRL-ului românesc a fost inserat și un proces-verbal din 24 aprilie 2024 al consiliului de administrație al companiei lui Kozlov din Estonia. Noua sa afacere din România urma să fie înregistrată cu ajutorul firmei sale din Tallinn. Documentul care a ajuns în România menționează că planul de afaceri pentru România data încă din 13 ianuarie 2022. Nici Mănescu și nici Kozlov nu au dorit să ne spună când au început să facă afaceri și dacă relația lor s-a suprapus cu perioada în care a fost șef de campanie pentru Geoană.
Un e-mail intern de la organizația lui Geoană, care a fost obținut de reporteri, îl numește pe Mănescu drept coordonator al campaniei pe București. E-mailul respectiv este datat 5 aprilie. O invitație la un eveniment intern al campaniei îl arată pe Mănescu vorbind cu activiștii pe 13 aprilie despre „progresul în crearea structurii organizaționale și a rețelelor de sprijin”. Invitația lui Mănescu a fost trimisă cu doar 11 zile înainte de data procesului-verbal întocmit în Tallinn pentru firma rusului Kozlov.
Numărul 2 din NATO și evenimentele electorale mascate
Geoană și-a lansat oficial campania pe 11 septembrie, la o zi după ce a părăsit postul de adjunct la NATO. Cu toate acestea, e-mailurile lui Mănescu arată că, cel puțin din aprilie, campania prezidențială era activată.
G4media a relatat pe larg despre cum Geoană, deși era la NATO, participa la evenimente electorale mascate sub diverse forme. Geoană a declarat presei din România că nu a făcut „campanie pe spinarea NATO”.
Campania electorală mascată a lui Mircea Geoană contravine regulamentelor Alianței Nord-Atlantice, care stipulează că personalul „nu trebuie să se folosească de poziția NATO sau de informații confidențiale pentru a-și asigura în mod incorect un viitor loc de muncă și nu va folosi informații privilegiate pentru a obține un avantaj incorect după angajarea la NATO”.
NATO nu a răspuns la solicitarea de a face comentarii.
Geoană a declarat că „nu a existat nicio campanie electorală înainte de 11 septembrie 2024”. E contrazis însă de mailurile interne care menționează rolul lui Mănescu în campania din aprilie. Chiar și Mănescu a confirmat reporterilor că exista o campanie încă din mai. În plus, o conversație internă scursă presei spune același lucru, adică faptul că, cel puțin din mai, exista o campanie.
Geoană a insistat însă că totul a început în septembrie și a declarat că Mănescu „nu a fost niciodată șeful meu de campanie”. „Nu am avut și nici nu am informații despre afacerile domnului Rareș Mănescu”, a adăugat Geoană, legat de relația fostului său manager de campanie cu omul de afaceri Aleksei Kozlov.
Krepchinsky a ventilat teoriile favorite ale lui Putin
Cu aproape un deceniu înainte de a intra în afaceri cu Mănescu, Kozlov era ocupat să posteze propagandă în estul Ucrainei.
Și-a creat un alias online pe care l-a botezat Krepchinsky, cu ajutorul căruia a încercat să recruteze activiști ucraineni pentru Rusia. Le oferea bani în schimbul colectării de informații personale despre alți cetățeni ucraineni. A devenit interesant pentru presa rusă pentru că ar fi ajutat persoane să fugă din Ucraina în Rusia. Susține că cei pe care i-a ajutat au fost atacați de așa-numiții „naziști”. Președintele rus Vladimir Putin și propagandiștii săi au afirmat adesea că Ucraina este condusă de naziști, ca o justificare pentru invazie. „Ucraina este bolnavă”, a scris Krepchinsky într-o postare pe Facebook. „Bolnavă de nazism și într-o stare critică”.
Krepchinsky a fost, de asemenea, citat de numeroase ori de Newsfront, un site de propagandă din Crimeea pe care SUA l-au sancționat pentru presupuse legături cu Serviciul Federal de Securitate (FSB), agenția de informații a Rusiei. Kozlov a negat că ar fi Krepchinsky.
„Postările de pe contul fals al lui Krepchinsky au fost realizate din Donețk”, a spus el, referindu-se la orașul din estul Ucrainei, unde luptele continuă din 2014, când Rusia a susținut miliția separatistă de acolo.
„Nu am fost niciodată acolo”, a declarat Kozlov într-un interviu, adăugând: „Nu am fost în Rusia nici măcar o zi de când a început războiul.”
Cu toate acestea, reporterii din rețeaua OCCRP au adunat probe clare că Kozlov și Krepchinsky sunt una și aceeași persoană.
Truth Hounds este un grup de investigatori ucraineni specializați în OSINT (Colectarea și analizarea informațiilor din surse deschise) care investighează crimele de război, analizând fotografii, articole de presă, interviuri, postări pe blog și comentarii pe rețelele de socializare. Experții Truth Hounds au concluzionat că Krepchinsky era într-adevăr un pseudonim folosit de Kozlov.
„Alexey Vitalievich Kozlov este singurul său nume legal”, spune Bohdan Kosokhatko, șeful de investigație al grupului.
Truth Hounds a analizat fotografiile lui Kozlov și Krepchinski și a stabilit cu o probabilitate de 77% că imaginile erau ale aceleiași persoane și nu fuseseră falsificate.
Fotografiile lui Kozlov au fost preluate de pe rețelele de socializare și comparate cu poze ale lui „Krepchinsky” care fuseseră, de asemenea, postate online. Acestea includ imagini cu Krepchinsky în Piața Roșie din Moscova, alături de veterani militari.
Kozlov a fost de 10 ori în Crimeea cu avionul
Într-una dintre fotografii Krepchinskiy apare alături de Oleg Efimov, un veteran al unității ruse Omon-Berkut, care a participat la anexarea Crimeei în 2014. Registrele de zbor obținute de reporteri confirmă, de asemenea, că Kozlov a mers în Crimeea de mai mult de 10 ori între 2015 și 2020.
În octombrie 2016, a apărut online o înregistrare video de 40 de minute în care Kozlov acorda un interviu, sub numele Krepchinskiy, postului de radio de stat rus Vesti FM. În interviu, el își amintește că a vizitat de mai multe ori regiunea Donbas din estul Ucrainei, devastată de război.
Buddha din Otopeni
Mai puțin clar e când l-a cunoscut Kozlov pe Mănescu. Cert este că au devenit buni parteneri de afaceri, atât de buni încât fostul primar a înregistrat noua lor firmă într-o vilă a sa din Otopeni. Pe o stradă neasfaltată din orașul aflat la periferia Bucureștiului, unde se construiește din greu, Rareș Mănescu are o vilă de 140.000 de euro. Nu e chiar la vedere, pentru că o deține prin compania sa de consultanță înregistrată în Germania.
Rareș Mănescu deține 50% din compania de acvacultură Beluga Ventures, împreună cu soția sa, Ramona, alături de care formează un cuplu politic puternic în România.
Ea este fost europarlamentar, fost ministru de Externe al României și a condus și Ministerul Transporturilor, unde mandatul ei a fost marcat de scandalul unei intervenții eșuate în cazul unui accident aviatic. Rareș Mănescu a fost un membru longeviv al Partidului Național Liberal. A fost consilier local, deputat în Parlamentul României și primar al sectorului 6 din București.
Mănescu nu a explicat de ce a decis să se lanseze în acvacultură, însă Kozlov a explicat interesul său pentru acest sector într-un interviu acordat în 2021 unui blogger moldovean.
Bloggerul, Pavel Zingan, a declarat reporterilor că s-a întâlnit personal cu Kozlov, care a povestit despre dragostea sa de-o viață pentru pescuit.
„În 2011, am părăsit Rusia pentru o lungă perioadă de timp. Am locuit în Miami, Singapore, Hong Kong, Thailanda și am pescuit peste tot”, i-a spus Kozlov lui Zingan când s-au întâlnit. „La un moment dat, hobby-ul a devenit o afacere”.
Pasiunea sa l-a adus în cele din urmă în Republica Moldova. Kozlov a văzut acolo o bază bună pentru exporturile de pește și „o punte excelentă de acces către România și, de acolo, poate mai departe, către Uniunea Europeană”.
Mercenarul din Donbas
Start-up-ul piscicol fondat cu Mănescu este a doua afacere de acest gen a lui Kozlov. Rusul a fondat Noida Group, pentru care a înregistrat câte un SRL în România și Republica Moldova.
Partenerul lui Kozlov în această afacere este Andrei Batin, un mercenar moldovean stabilit la Moscova, care a luptat pentru Rusia încă din 2016.
Rise Moldova a descoperit mai multe imagini cu Batin în Donbas, alături de comandanți și militari ruși. Peste 30 de poze îl plasează pe partenerul lui Kozlov în Ucraina și câteva alături de militari sau comandanți ruși.
Preluare context.ro