Ultima zi înainte de scumpiri. Valentin Ionescu: Inflația reală e cea de la raft, nu din statistici. Românii vor cumpăra produse mai ieftine

De la 1 august intră în vigoare creșteri de TVA și accize care vor afecta numeroase produse și servicii din România. Invitat la TVR Info, analistul economic Valentin Ionescu a explicat că o parte din efectul acestor scumpiri s-a resimțit deja în piață, iar comportamentul de consum al românilor s-a schimbat în ultimele luni.

„O parte din șoc deja s-a produs. Sunt mulți comercianți care au mărit prețurile, în special la produse alimentare”, a declarat Ionescu. El a subliniat că populația a devenit mai prudentă în ceea ce privește cheltuielile, încă din finalul anului trecut: „Constatăm această tendință de a cheltui cu prudență de la sfârșitul anului trecut… și această tendință se va menține.”.

Economistul consideră că, deși majorările de taxe vor avea un impact, presiunea inflaționistă din partea cererii va fi limitată. Totuși, alți factori pot contribui la creșterea prețurilor, cum ar fi importurile mai scumpe sau întreruperile în lanțurile de aprovizionare.

”Eu nu văd, comparativ cu ceea ce s-a afirmat până acum, o calamitate, dar nu înseamnă că nu vor crește prețurile. Eu anticipez că până la sfârșitul anului, rata inflației anualizată va fi sub 6%, dar nu înseamnă că e o fericire, pentru că oricum ea este ridicată.”

Inflația reală se simte la raft, nu în statistici

Valentin Ionescu a atras atenția și asupra unui fenomen adesea ignorat în analizele oficiale: inflația personală – adică percepția fiecărui consumator asupra scumpirilor, în funcție de produsele pe care le cumpără frecvent.

„Tot ceea ce cumperi cu o anumită frecvență, pentru noi poartă denumirea de inflație personală. Nu e inflația calculată de Institutul Național de Statistică sau de BNR. Noi ne raportăm exact acolo unde suntem loviți la buzunar mai mult”, a explicat Ionescu.

El subliniază că diferențele dintre inflația oficială și cea resimțită zilnic de consumatori creează o distanță între percepție și realitatea economică măsurată în statistici.

Efectele se vor resimți mai ales în calitatea produselor

Pe fondul creșterilor de prețuri, Ionescu avertizează că românii vor continua să caute produse mai ieftine, ceea ce va afecta și calitatea mărfurilor de pe piață.

”Este însă posibil să se accentueze efectul de substituție, adică oamenii să cumpere produse mai ieftine comparativ cu trecut. Adică dacă înainte dădeai pe o pâine artizanală, să spunem, 15 lei sau 11 lei sau 10 lei, încerci să nu mai iei o pâine de 10–15 lei, ci vei lua o pâine de 5 lei sau de 3 lei. […] Cu cât inflația este mai mare, cu atât calitatea produselor scade.”

Veniturile stagnează, cheltuielile cresc

Ionescu a explicat că veniturile nu vor crește semnificativ în perioada următoare, din cauza scăderii vânzărilor în multe domenii. Cei cu venituri mici sunt cei mai vulnerabili:

”Cei care au venituri sub 3.000 de lei — vedeți, nu am curajul să spun sub 2.000 — sub 3.000 de lei vor supraviețui foarte greu […] Nu poți să dai sfatul unui om care are un venit scăzut ce să facă și cum să se descurce. Adică este deplasat să faci asemenea aprecieri.”

El estimează că 65–70% din venitul unei persoane se duce pe mâncare și utilități, ceea ce lasă foarte puțin spațiu pentru alte cheltuieli.

Creșterea taxelor poate încuraja economia informală

Analistul avertizează și asupra riscului ca noile taxe să accentueze lucrul „la negru”, mai ales în domeniul serviciilor către populație.

Zona de evaziune – fie că vorbim de reparații în casă, construcții sau ateliere auto – există de mulți ani. Dacă apar majorări, această tentație se va accentua, este de părere Valentin Ionescu.

El atrage atenția că statul nu ar trebui să vâneze doar micii prestatori, ci să îndrepte atenția și către marile companii care au beneficiat de „păsuiri fiscale” în trecut.

Fără un studiu clar despre evaziune, măsurile fiscale sunt incomplete

În final, Ionescu critică lipsa de date oficiale clare privind evaziunea fiscală din România:

”Multă lume vorbește de evaziune, dar noi nu am văzut din partea Ministerului Finanțelor un studiu cu privire la evaziune. […] Toată lumea când vorbește de evaziune se referă, de fapt, la diferența care există între țintele de venituri fiscale propuse de stat în buget și ceea ce se încasează efectiv. Dar nu înseamnă că asta este evaziunea.”

„Primul lucru care trebuie făcut ține de organizare și în special de bazele de date, de o evidență fiscală foarte clară. […] Ministrul, dacă este dintr-un partid politic, iar șeful ANAF din altul, colaborarea s-ar putea să înregistreze niște sincope”, mai spus Valentin Ionescu.