UE, de acord cu intrarea graduală a României şi Bulgariei în spaţiul Schengen

Ţările membre ale Uniunii Europene au aprobat sâmbătă, în unanimitate, intrarea graduală a României şi Bulgariei în spaţiul Schengen de liberă circulaţie, după ce Austria, ultima ţară din UE-27 care se opunea acestei măsuri, şi-a ridicat veto-ul. Cea mai apropiată dată posibilă pentru introducerea Regulamentului ar fi martie 2024. Discuțiile privind o altă decizie de a elimina controalele la frontierele terestre vor continua în 2024. Un spațiu Schengen extins va conferi Uniunii Europene mai multă putere, atât pe plan intern, cât și pe scena internațională.

Decizia țărilor UE înseamnă că, începând din martie, controalele la frontierele interne aeriene şi maritime cu aceste două ţări – care au aderat la UE în 2007 – vor fi ridicate, Austria, Bulgaria şi România angajându-se, de asemenea, să convină ulterior asupra unei date pentru încetarea controalelor terestre, a informat preşedinţia spaniolă a Consiliului UE.

”Consiliul UE a decis să extindă zona #Schengen la Bulgaria şi România. Controalele la frontierele interne aeriene şi maritime vor fi ridicate în martie 2024, în timp ce o decizie privind ridicarea controalelor terestre va fi luată ulterior”, a postat preşedinţia spaniolă a Consiliului UE pe contul său de X (fostul Twitter).

Surse din cadrul Ministerului spaniol de Interne au calificat acordul – care încununează doisprezece ani de negocieri – drept „istoric” şi au dat asigurări că aceasta a fost una dintre priorităţile preşedinţiei spaniole rotative a Consiliului UE, care se încheie duminică 31 decembrie.

Acestea au mai afirmat că ridicarea progresivă a controalelor la frontierele interne din Bulgaria şi România va „consolida şi extinde” spaţiul european de liberă circulaţie şi va facilita circulaţia a milioane de persoane, cu „un impact social şi economic foarte pozitiv asupra întregii regiuni”.

Până în luna august, România nu a avut canale diplomatice de comunicare cu Austria, potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Interne. Ceea ce s-a realizat până în acest moment a început să fie realizat treptat după opt luni de ”îngheț” diplomatic. De aceea este un compromis rezonabil, la care s-a ajuns după foarte multe discuții diplomatice, pe care îl datorăm specialiștilor români de la Bruxelles, dar și ministerelor implicate, a precizat jurnalistul TVR Lucian Pârvoiu.

În privința accederii României în Schengen și cu frontierele terestre, în timpul președinției belgiene a Uniunii europene nu vor exista elemente îmbucurătoare. După luna iulie, când Ungaria va prelua președinția rotativă a UE, va fi un moment propice după alegerile europene. Estimez că acest lucru s-ar întâmpla după luna octombrie, după ce va fi votat în Parlamentul European viitorul președinte al Comisiei
Europene. Aceste proceduri se duc până în luna noiembrie și din acel moment, dacă există canale diplomatice deschise și se vor fi terminat în alegerile în toate țările implicate, înclusiv în Austria care are alegeri federale, esdtimez că sunt șanse bune ca, de la 1 ianuarie 2025, să intrăm și cu granițele terestre, a adăugat Lucian Pârvoiu.

„Schengen Air” înseamnă că, în viitor, pasagerii aerieni din România și Bulgaria nu vor mai fi nevoiți să zboare spre Europa prin terminalele străine. Ca de obicei, pașaportul va fi verificat la poartă de către companiile aeriene, cu sprijinul suplimentar al poliției austriece și al celei române sau bulgare.

Spațiul Schengen al Europei este una dintre cele mai mari realizări și dreptul cel mai apreciat de către cetățenii UE. Ceea ce a început în 1985 ca un proiect interguvernamental între 5 state membre – Franța, Germania, Belgia, Țările de Jos și Luxemburg – s-a extins treptat odată cu cele 7 valuri de extindere, pentru a deveni ceea ce este astăzi, cel mai mare spațiu de liberă circulație din lume.

Beneficiile eliminării frontierelor interne sunt și acum la fel de întemeiate ca în 1985.

Spațiul Schengen cuprinde 27 de țări și se întinde pe mai mult de 4 milioane de km pătraţi, înglobând o populație de aproape 420 de milioane de persoane. Odată cu aderarea României și a Bulgariei, Spațiul Schengen va crește la 4,5 milioane de km pătraţi și o populație de 450 de milioane de persoane.