Tot mai mulți oameni aleg să folosească sacoșe de bumbac, sticle de apă sau paie reutilizabile. Cum poți elimina și mai mult plastic din viața ta

Eliminare plastic, produse reutilizabile / Profimedia Images
8 August 2025, 11:44

Peste 400 de milioane de tone de plastic sunt produse anual, iar doar o mică parte este reciclată. Restul ajunge în gropi de gunoi sau se răspândește în mediul natural, afectând totul: de la sănătatea umană până la climă.

Reprezentanți ai țărilor din întreaga lume se vor reuni în august, la Geneva, pentru a încerca să finalizeze un tratat obligatoriu din punct de vedere juridic, sub egida ONU, care să combată poluarea cu plastic. Ecologiştii speră că acest tratat ar putea limita producția de plastic și ar duce la o gestionare mai bună a deșeurilor, însă până acum țările nu au reușit să ajungă la un acord în cadrul întâlnirilor anterioare.

Mulți experți și activiști sunt de acord că pentru a rezolva problema plasticului este nevoie de o schimbare structurală, la nivelul întregii societăți. Între timp însă, spun ei, și eforturile consumatorilor pot avea un impact. Deși tot mai mulți oameni aleg deja sacoșe reutilizabile, sticle de apă sau paie refolosibile, există multe alte moduri de a face viața de zi cu zi mai prietenoasă cu mediul, de la bucătărie până la baie, notează CNN.

Iată câteva idei despre cum poți folosi mai puțin plastic în viața de zi cu zi.

Petreceri mai ”verzi”

Luna iulie din acest an este a cincisprezecea în care Rebecca Prince-Ruiz încearcă să trăiască fără plastic. Fondatoarea campaniei Plastic Free July, din Australia, este susținută de sute de oameni din întreaga lume care încearcă să reducă dependența de plasticul de unică folosință.

Anul acesta, ea a creat un „kit de petrecere” care conține 15 pahare, farfurii și boluri reutilizabile, alături de decorațiuni precum stegulețe decorative. Plănuiește să îl pună la dispoziția vecinilor atunci când organizează petreceri.

Când vine vorba de cadouri, Rebecca sugerează folosirea ambalajelor din material textil reutilizabil în locul hârtiei de împachetat, care poate conține plastic sau, și mai bine, oferirea de experiențe sau vouchere în locul obiectelor.

Gazdele pot, de asemenea, să le ceară invitaților să nu aducă daruri și să renunțe la elemente precum sclipiciul, care este compus în mare parte dintr-un tip de plastic numit polietilen tereftalat (PET). Potrivit cercetătorilor de la Universitatea din Melbourne, microplasticele provenite din sclipici se regăsesc frecvent în nămolul din stațiile de epurare, iar un alt studiu arată că acestea pot afecta grav lacurile și râurile.

Organizația non-profit The Party Kit Network oferă sfaturi pentru oricine dorește să își creeze propriul set de articole de petrecere reutilizabile. De asemenea, pune la dispoziție un registru global unde oamenii pot găsi locații în Regatul Unit, Australia, SUA și alte țări, de unde pot împrumuta astfel de kituri la nivel local.

Produse de igienă mai prietenoase cu mediul

În fiecare minut, 300.000 de scutece de unică folosință ajung la groapa de gunoi la nivel global, potrivit Forumului Economic Mondial. Scutecele conțin polimeri plastici precum polipropilena și polietilena, care ajută la absorbție și prevenirea scurgerilor. Potrivit unor estimări, un scutec poate avea nevoie de până la 400 de ani pentru a se descompune.

Mark Miodownik, profesor de materiale și societate la University College London (UCL), afirmă că un scutec conține aproximativ 40% plastic și adaugă că „acestea ajung la groapa de gunoi, în oceane, în râuri sau sunt arse în aer liber.”

Unele branduri oferă versiuni cu mai puțin plastic, însă și acestea eliberează metan, un gaz cu efect de seră, atunci când se descompun în gropile de gunoi. Iar scutecele lavabile, deși sunt o alternativă, vin cu propriile costuri de mediu, inclusiv consumul ridicat de apă și energie pentru spălare și uscare.

Miodownik spune că este necesar să gândim în afara tiparelor. Părinții ar putea lua în considerare antrenamentul mersului la oliță mai devreme, ca o soluție mai prietenoasă cu mediul. El atrage atenția că, în țările bogate, vârsta medie pentru învățarea la oliță este în creștere, ceea ce prelungește perioada în care părinții se bazează pe scutece de unică folosință. De asemenea, multe șervețele umede conțin plastic.

Probleme de mediu similare există și în cazul tampoanelor și absorbantelor. Prince-Ruiz spune că, în al doilea an de participare la Plastic Free July, a trecut la produse menstruale reutilizabile. Pe lângă cupele menstruale și lenjeria specială pentru perioada ciclului menstrual, există și aplicatoare reutilizabile pentru tampoane.

Fii creativ în bucătărie

Ambalajele reprezintă aproape 40% din deșeurile de plastic la nivel global. În loc să cumpere gustări ambalate din magazin, fondatoarea campaniei Plastic Free July își pune creativitatea la treabă în bucătărie, preparându-și singură crackers. Rețeta ei rapidă și simplă presupune felierea subțire a unei baghete, ungerea cu puțin ulei de măsline și coacerea timp de câteva minute.

Își face și granola acasă, folosind ingrediente cumpărate vrac, fără ambalaj. De asemenea, prepară stock din resturi, oase și legume, pe care le păstrează în congelator până când strânge suficiente sau are nevoie.

Ea își gătește și fasolea, pe care o cumpără vrac, fără ambalaj. Alimentele conservate la cutie sunt adesea acoperite cu un strat de plastic, folosit pentru a preveni coroziunea metalului.

Totuși, există produse pentru care nu a reușit să găsească înlocuitori potriviți, cum ar fi lipiile pentru tortillas. „Copiilor mei nu le plac cele pe care le fac eu, și nici nu avem o sursă locală convenabilă”, recunoaște ea.

Bhavna Middha, cercetătoare principală la Universitatea RMIT din Melbourne, specializată în consum sustenabil, spune că regândirea unor obiceiuri, cum ar fi aducerea mâncării de acasă la muncă sau la școală, în locul batoanelor de cereale ambalate, poate avea un impact pozitiv atât asupra mediului, cât și asupra sănătății. Un studiu realizat de ea a arătat că instalarea de cuptoare cu microunde în campusul RMIT i-a încurajat pe studenți și angajați să își aducă mâncare gătită de acasă. Cu toate acestea, Middha consideră că este nevoie de o schimbare culturală în ceea ce privește utilizarea plasticului, nu doar de responsabilizarea consumatorului individual.

Prince-Ruiz spune că a trăi complet fără plastic în prezent nu este posibil, dar nici nu asta e ideea.
„E vorba despre cât mai mulți oameni care fac mici schimbări care, adunate, pot avea un impact real și pot genera o schimbare culturală, care, la rândul ei, pune presiune pe companii și guverne,” afirmă ea, „nu despre câțiva oameni care trăiesc perfect fără risipă.”

Urmărește-ne pe Google News

Ultima Oră

Cele mai citite