The Guardian: Pariurile și păcănelele, în vizorul autorităților din România: primăriile pot decide dacă le permit sau nu

Guvernul României a modificat legislația privind jocurile de noroc printr-o ordonanță de urgență care permite municipalităților să restricționeze sau să interzică agențiile de pariuri și sălile cu aparate de tip slot machine, cea mai dură înăsprire a regulilor din industrie de până acum, notează publicația britanică The Guardian.

Operatorii licențiați trebuie acum să obțină nu doar un permis național, ci și autorizație locală pentru a deschide o locație de jocuri de noroc, oferindu-le primarilor și consiliilor locale un drept decisiv de veto. Oficialii spun că peste 200 de localități ar putea decide interdicții totale.

Industria jocurilor de noroc din România s-a extins rapid, cu zeci de mii de aparate slot și agenții de pariuri deschise la nivel național, în special în capitala București.

Până acum, sălile de jocuri erau autorizate central, fără aprobarea orașelor, lăsând comunitățile fără putere de decizie chiar și atunci când astfel de locații apăreau lângă școli sau în zone rezidențiale.

„De acum înainte, autoritățile locale pot spune clar «da» sau «nu»”, a declarat Diana Stoica, deputată din partea Uniunii Salvați România, care a condus campania legislativă. „Dacă spun da, pot decide exact unde pot funcționa aceste locații și în ce condiții”.

Cel puțin nouă orașe au anunțat deja că intenționează să impună interdicții totale. Printre ele se află și Slatina, oraș sudul României, unde primarul Mario De Mezzo a promis că va elimina toate sălile de jocuri pe măsură ce licențele existente expiră.

„Cea mai simplă soluție a fost să eliminăm complet aceste afaceri din oraș. Sunt toxice pentru societate”, a spus De Mezzo.

Sectorul jocurilor de noroc din România este o piață de miliarde de euro, generând aproape 1 miliard de euro taxe pentru stat în 2025, în ciuda faptului că audituri oficiale au identificat câteva milioane de euro venituri necolectate.

Ani la rând, beneficiul fiscal a fost unul dintre principalele motive pentru care nu s-au impus restricții, în ciuda presiunii publice. Susținătorii reglementării spun însă că avantajele economice vin cu un cost social foarte mare.

„Aceasta este o problemă de sănătate publică”, a declarat Stoica pentru The Guardian. „Dependența de jocuri de noroc are cea mai mare rată de suicid dintre toate dependențele, iar statul român a permis acestei industrii să explodeze în ultimii 20 de ani”.

Ea a menționat că legislația anterioară trata jocurile de noroc mai permisiv decât alte afaceri: „Dacă voiai să deschizi o florărie, aveai nevoie de autorizație de la primărie. Pentru sălile de jocuri, nu”.

Ani de plângeri din partea locuitorilor și organizațiilor civice au alimentat presiunea politică. „Oamenii ne scriu constant; familii întregi sunt afectate de dependență. Am transformat aceste mesaje în legislație”, a spus Stoica.

La o conferință de presă recentă din București, deputata a arătat spre un bloc de apartamente din spatele ei care avea șase agenții de pariuri la parter, situate aproape de mai multe școli.

„Nu suntem în Las Vegas”, a spus Stoica. „Această aglomerare de mașini distructive se întâmplă în mijlocul cartierelor rezidențiale”.

Ciprian Cucu, primarul Bucureștiului, a declarat că trebuie să consulte consiliul local înainte de a decide o interdicție. El a sugerat că locațiile de jocuri de noroc ar putea fi limitate la anumite zone, precum Centrul Vechi, deși a spus că aceasta este doar o idee.

Parlamentul României dezbate și alte restricții suplimentare pentru jocurile de noroc. Măsurile propuse includ interzicerea accesului persoanelor sub 21 de ani în sălile de jocuri, limitarea reclamelor online pentru jocuri de noroc între orele 6:00 și 24:00, plafonarea pierderilor la 10% din venitul declarat și restricționarea reclamelor adresate copiilor. Anul trecut, autoritatea de reglementare a audiovizualului din România a interzis celebrităților și influencerilor să apară în reclame pentru jocuri de noroc.

De Mezzo a spus că decizia de a urmări o interdicție la nivelul întregului oraș a fost influențată de consecințele dependenței pe care le-a văzut în comunitatea sa.

„Am văzut efectele devastatoare pe care aceste afaceri le au asupra vieții oamenilor”, a spus el. „Familiile se destramă, iar copiii se culcă flămânzi pentru că părinții își pierd salariile la păcănele”.

Într-un caz, a spus el, un bărbat de 27 de ani din Slatina s-a sinucis după ce a pierdut sume mari la jocuri de noroc. „Acela a fost momentul în care am decis că aceste săli de jocuri trebuie să dispară”, a spus De Mezzo.

Primarul a respins și argumentul că orașele ar pierde venituri importante dacă locațiile de jocuri de noroc s-ar închide. El a adăugat: „Dacă salvarea chiar și a unei singure vieți înseamnă să amânăm asfaltarea a trei străzi până anul viitor, merită”.