Specialiști din patru țări europene, reuniți la București pentru a combate criza adicției de jocuri de noroc

Aproximativ 1,1 milioane de români practică jocuri de noroc, iar circa 200.000 ar putea suferi de dependență. Fenomenul s-a extins accelerat în online: în 2025, românii au cheltuit aproximativ 11,5 miliarde de lei pe platforme de gambling online, dintr-un total de peste 17 miliarde de lei, potrivit Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc. Îngrijorător este și faptul că 1 din 4 copii din România a participat deja la activități de tip joc de noroc.

În acest context la București a avut loc marți Conferința internațională „Play Your Cards Right: construim comunități mai puternice în fața adicției de jocuri de noroc”. Evenimentul a marcat încheierea unui proiect european coordonat de specialiști din România și finanțat prin programul Erasmus+, derulat între 2023 și 2026.

Conferința a fost organizată de Asociația Educație pentru Viața Reală (AEVR) și Asociația Aliat pentru Sănătate Mintală și a reunit peste 100 de profesioniști din România, Croația, Spania și Portugalia.

O criză tăcută, cu resurse insuficiente

Dependența de jocuri de noroc rămâne una dintre cele mai prost documentate probleme de sănătate publică din România. Aproximativ 1,1 milioane de români practică jocuri de noroc, iar circa 200.000 ar putea suferi de dependență.

Fenomenul s-a extins accelerat în online: în 2025, românii au cheltuit aproximativ 11,5 miliarde de lei pe platforme de gambling online, dintr-un total de peste 17 miliarde de lei, potrivit Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc.

Îngrijorător este și faptul că 1 din 4 copii din România a participat deja la activități de tip joc de noroc, conform celui mai recent studiu ESPAD.

Amploarea fenomenului contrastează dramatic cu resursele disponibile: doar 12 țări europene desfășoară sondaje naționale regulate pe acest subiect, iar 31% dintre serviciile sociale locale au la dispoziție un singur asistent social.

Sănătate mintală și bunăstare financiară – o legătură ignorată

Un punct central al conferinței a fost sublinierea conexiunii dintre bunăstarea financiară și sănătatea mintală. În contextul adicției de gambling, relația devine un cerc vicios: dependența erodează rapid stabilitatea financiară, iar stresul financiar alimentează comportamentul adictiv.

Una dintre contribuțiile majore ale proiectului a fost tocmai formarea unor specialiști cu competențe mixte, capabili să însoțească persoana afectată într-un proces integrat de recuperare — clinic, psihologic și financiar, fără a o trimite de la un specialist la altul.

„Complexitatea situației unei persoane se potrivește rar cu o singură disciplină profesională. Problemele legate de gambling ajung la ușa practicienilor în straturi — stresul financiar împletit cu conflictul familial, rușinea alături de ambivalență, izolarea care amplifică suferința”, a declarat Silvia Mișu, Project Manager PYCR și Director de Programe AEVR.

Poziția autorităților

La conferință au participat și reprezentanți ai autorităților publice. Vlad Soare, Președinte al Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc, și-a exprimat deschiderea față de susținerea unor proiecte relevante prin liniile de finanțare ale ONJN.

Soare a punctat faptul că nu este de acord cu sintagma “joc responsabil” și a făcut un apel la cei peste 100 de profesioniști din sală, transmitând că autoritătile și instituția condusă de el se bazează pe aceștia pentru o mai bună înțelegere a fenomenului de gambling.

Diana Stoica, deputat și inițiatoarea proiectului „Fără păcănele lângă școli”, a subliniat că statul este responsabil pentru sănătatea mintală a românilor, dar că măsurile legislative sunt încă în urmă față de alte țări europene.

Rezultate concrete

În cei trei ani de colaborare, partenerii din România, Portugalia, Spania și Croația au dezvoltat o metodologie integrată structurată pe cinci componente – psihoeducație, coaching financiar, comunitate, familie și facilitare nondirectivă. Un toolkit de 209 cărți de facilitare construit pe Modelul Ciclului Schimbării, cinci rapoarte naționale de politici publice și un curs online, în cinci limbi, disponibil din luna mai pe platforma udemy.com. Aproximativ 380 de profesioniști au fost formați în cele patru țări, dintre care circa 300 în zone rurale și mici comunități urbane, exact acolo unde accesul la servicii specializate este cel mai limitat.

Specialiștii implicați în proiect au stabilit cinci priorități pentru perioada următoare: politici publice bazate pe date actualizate, formare continuă pentru specialiștii din mediul rural, integrarea consilierii financiare în programele de recuperare, colaborare instituțională reală și acces la instrumente de prevenție la nivel comunitar.