Căsuța străbunicii, muzeu în aer liber în județul Neamț. Tradițiile și meseriile demult uitate sunt readuse la viață

Lavinia Cobrea iubeşte obiceiurile și folclorul autentic şi a cumpărat o casă veche de peste un secol din județul Neamț pe care a renovat-o și a transformat-o în pensiune, dar a amenajat și un muzeu al meșteșugurilor de odinioară. Cei care îi trec pragul au șansa să deguste preparate tradiționale, de la sarmale și plăcinte, la ciorbă de bureți.

Pe 24 februarie, Dragobetele sărută fetele

În calendarul popular, Dragobetele este ziua în care primăvara trezeşte natura şi păsările se logodesc, iar fetele şi băieţii se întâlnesc şi se sărută pentru ca iubirea lor să ţină tot anul. Este o sărbătoare veche care celebrează şi astăzi dragostea şi buna dispoziţie, iar tradiţia spune că cei care nu o sărbătoresc vor fi pedepsiţi să nu mai poată iubi în acest an. Ca şi altădată, de Dragobete este şi ziua celor care se numesc Draga, Drăguţa, Dragoş sau Drăgan.

Veselie, petrecere şi gânduri bune în prima zi a anului, de Sfântul Vasile

La 1 ianuarie, credincioşii ortodocşi îl sărbătoresc pe Sfântul Vasile, stâlp al Bisericii Ortodoxe, dascăl al milosteniei şi mare teolog. În tradiţia populată, de Sânvasâi este mare sărbătoare, se merge cu Pluguşorul şi cu Sorcova, iar mielul Vasilică aduce noroc şi bogăţie. Peste 513.186 de români îşi serbează ziua numelui.

În 26 şi 27 octombrie, sărbătorirea Sfinţilor Dimitrie. Tradiţii populare de Sâmedru, patronul iernii pastorale. Cine este Sfântul Dimitrie cel Nou, cel care ocroteşte Bucureştiul din 1792

În 26 octombrie, românii sărbătoresc pe Sfântul Mare Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de Mir, numit Sâmedru în tradiţia populară, iar în 27 octombrie, pe Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou – Basarabov, patronul oraşului Bucureşti. În cele două zile, peste 300 de mii de români îşi sărbătoresc onomastica.

1 octombrie, Procoavele sau Sărbătoarea părului

În calendarul popular, prima zi a lunii octombrie era consacrată Sfântului Procoavă, iar creştinii ortodocşi serbează Acoperământul Maicii Domnului. De-a lungul timpului, între sărbătoarea populară şi cea creştină s-a produs un mixaj, iar semnificaţia sărbătorii de pe 1 octombrie s-a rezumat la importanţa pe care o aveau feluritele acoperăminte (procoveţe), în special pentru femei.

În 14 septembrie, Înălţarea Sfintei Cruci şi sărbătoarea populară Cârstovul viilor

Înălţarea Sfintei Cruci este cea mai veche sărbătoare închinată cinstirii lemnului sfânt, ca aducere aminte a patimilor şi răstignirii lui Hristos. În tradiţia populară, busuiocul, menta, măghiranul şi cimbrul se duc la biserică pentru sfinţire, iar în timpul slujbei se păstrează lângă Cruce. În aceeaşi zi, în calendarul popular este Cârstovul viilor, începutul culesului viilor la români.

Pe 24 februarie, "Dragobetele sărută fetele"

În calendarul popular, Dragobetele este ziua în care primăvara trezeşte natura şi păsările se logodesc, iar fetele şi băieţii se întâlnesc şi se sărută pentru ca iubirea lor să ţină tot anul. Este o sărbătoare veche care celebrează şi astăzi dragostea şi buna dispoziţie, iar tradiţia spune că cei care nu o sărbătoresc vor fi pedepsiţi să nu mai poată iubi în acest an. Ca şi altădată, de Dragobete este şi ziua celor care se numesc Draga, Drăguţa, Dragoş sau Drăgan.

Veselie, petrecere şi gânduri bune în prima zi a anului, de Sfântul Vasile

La 1 ianuarie, credincioşii ortodocşi îl sărbătoresc pe Sfântul Vasile, stâlp al Bisericii Ortodoxe, dascăl al milosteniei şi mare teolog. În tradiţia populată, de Sânvasâi este mare sărbătoare, se merge cu Pluguşorul şi cu Sorcova, iar mielul Vasilică aduce noroc şi bogăţie. Peste 600.000 de români îşi serbează ziua numelui. Peste o jumătate de milion de români şi-au celebrat onomastica, de Sfântul Vasile cel Mare, unul dintre cei mai importanţi arhiepiscopi ai Bisericii Ortodoxe.

Ultima Oră

Cele mai citite