Şomajul în rândul tinerilor cu vârste curprinse între 15 și 24 de ani continuă să crească

În România, aproape unul din patru tineri, cu vârsta între 15 şi 24 de ani, nu lucrează. Şomajul continuă să crească în această categorie de vârstă în care intră inclusiv liceeni şi absolvenţii cu studii superioare. În timp ce tinerii reclamă că salariile oferite de patroni sunt prea mici pentru nevoile lor, angajatorii spun că persoanele aflate la debut au pretenţii prea mari în condiţiile în care le lipseşte experienţa.

„Tang Ping", chinezii care refuză munca peste program, pe degeaba

Printre motivele ascensiunii absolut extraordinare a Chinei în mai puțin de un secol, de la imperiu în ruină la una dintre cele mai puternice țări ale lumii, se numără și mentalitatea. O societate ai cărei membri apreciau munca în sine, munca drept valoare și merit. Pandemia a accentuat însă o uriașă fisură în această mentalitate - așa-numita mișcare a „statului pe spate", sau „tang ping". Tinerii chinezi de azi încep să nu mai accepte să muncească pe brânci, peste program, pe degeaba.

Declaraţie istorică la Roma. Pentru o Uniune mai puternică şi mai rezistentă. România s-a opus sintagmei "Europa cu mai multe viteze"

Şefii de state şi de guverne participanţi la summitul din Capitala Italiei au reînnoit sâmbătă angajamentul european, după 60 de ani de la semnarea tratatului fondator al Uniunii Europene. Într-o declaraţie comună, s-au angajat să facă Europa mai puternică şi mai rezistentă. Există însă şi o menţiune despre posibilitatea de a acţiona împreună, dar cu ritmuri şi intensitate diferite acolo unde este necesar. Ţara noastră s-a opus utilizării sintagmei "Europa cu mai multe viteze". "Ne-am opus şi pot să remarc (...) ne-am opus cu succes", a subliniat preşedintele Klaus Iohannis într-o conferinţă de presă.

Renaşterea Europei. Tratatul de la Roma a pus bazele construcţiei europene

Cu 6 decenii în urmă, reprezentanţii a 6 state - Belgia, Luxemburg, Olanda, Franţa, Italia şi Republica Federală Germania - semnau Tratatul de la Roma, documentul care a pus bazele construirii Uniunii Europene. Dar drumul până acolo nu a fost uşor. A început în ruinele războiului şi a presupus viziune şi abnegaţie. Un comentariu de Dragoş Tăbăran.

Geoană: Decizia ca Europa să aibă mai multe viteze a fost luată. Ce trebuie să facem pentru a fi primiţi în "sufrageria lumii dezvoltate"

"România nu se califică astăzi pentru apartenenţa la nucleul dur al Europei", spune fostul ministru de Externe Mircea Geoană. Potrivit lui, decizia unei Europe cu mai multe viteze a fost deja luată. "Cei puternici şi bogaţi spun 'Vreau să am România de partea mea'. Dar şi ei ştiu, şi noi ştim, şi trebuie să ştie şi românii că între a-ţi spune 'Da, te vrem alături de noi' şi a te accepta la clubul bogaţilor, a te băga în sufrageria lumii dezvoltate, trebuie să-ţi faci lucrurile acasă", subliniază Geoană.

O Europă cu mai multe viteze, un lucru periculos. Klaus Iohannis: Noi, românii, dorim să devenim parte a nucleului

Ideea unei Europe cu mai multe viteze este periculoasă pentru viitorul UE, a subliniat preşedintele Klaus Iohannis. "Sigur, fiecare aleargă cu viteza lui, dar în final trebuie să fim cu toţii împreună, să construim o Uniune solidară, puternică, unită şi să nu începem să definim tot felul de grupuri care îşi urmăresc interesul propriu". Şeful statului a adus, marţi, o serie de clarificări cu privire la unul dintre cele cinci scenarii privind viitorul Uniunii Europene anunţate săptămâna trecută de preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

Şefa Reprezentanţei Comisiei Europene în România: Cele cinci scenarii privind viitorul UE nu se elimină reciproc

Europa îşi caută drumul, iar liderii ei vin cu soluţii. Sunt cinci scenarii posibile pentru reformarea blocului comunitar. Au fost prezentate, miercuri, la Bruxelles de preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. Printre ele şi o Europă cu mai multe viteze. Subiectul a fost analizat la "Ora de Ştiri" cu Angela Cristea, şefa Reprezentanţei Comisiei Europene în România.

Ultima Oră

Cele mai citite