Președintele Klaus Iohannis a declarat, luni, referitor la legea din Parlament care oferea mai multă autonomie Ținutului Secuiesc, că „nu are o problemă cu persoanele de etnie maghiară, ci cu politicienii, în special cu politicienii din PSD”.

Premierul Mihai Tudose a precizat, luni, că vrea 'să nuanţeze' declaraţia pe care a făcut-o pe 10 ianuarie referitoare la autonomie şi 'care a fost greşit înţeleasă'.

Tensiunile între liderul UDMR şi premier sunt departe de a se fi stins. S-a văzut acest lucru azi, la Turda, unde s-a marcat, printr-o ceremonie, împlinirea a 450 de ani de la edictul de la Turda - documentul care a proclamat libertatea religioasă în Transilvania. Au fost prezenţi oficiali din România, dar şi din Ungaria.

Ambasadorul român la Budapesta a fost convocat la Ministerul ungar de Externe, după afirmaţiile premierului Tudose cu privire la steagul aşa-numitului Ţinut Secuiesc. Declarațiile sunt inacceptabile, a apreciat Ministerul ungar de Externe, Peter Szijjarto, în ciuda încercărilor diplomatului român de a explica nuanțele lingvistice. Ministerul Afacerilor Externe a reacționat: "Semnalăm, totodată, faptul că dezbaterea în spaţiul public pe acest subiect survine în contextul în care iniţiativele privind diverse forme de autonomie teritorială pe criteriul etnic, s-au multiplicat în ultima perioadă, culminând cu semnarea, la 8 ianuarie, a Rezoluţiei comune a organizaţiilor politice maghiare din Transilvania privind alinierea conceptelor de autonomie. Aceste demersuri, pe o temă care ţine strict de ordinea constituţională a României şi asupra căreia s-au pronunţat anterior atât factorii politici cât şi instanţa constituţională din România, nu contribuie la menţinerea unui spirit de convieţuire interetnică armonioasă şi nici la progresul în relaţia bilaterală". Iar preşedintele UDMR îi solicită lui Mihai Tudose scuze publice. Declaraţiile premierului au fost făcute în contextul în care organizaţiile maghiare au cerut, într-un document comun, autonomie regională, administrativă şi culturală.

Organizațiile maghiare din România au semnat la Cluj-Napoca o rezoluție prin care își stabilesc obiective comune în privința autonomiei. Este pentru prima dată când UDMR, Partidul Civic Maghiar și Partidul Popular Maghiar din Transilvania vorbesc la unison despre autonomie, chiar în anul în care România celebrează 100 de ani de la Marea Unire.