Scut aerian pentru apărarea flancului estic. Rusia caută noi modalități de a-și lansa dronele. Ce spun experții militari

Moscova caută noi modalități de a-și lansa dronele. Chiar cu petrolierele din umbră, trage un semnal de alarmă Ucraina. În același timp, Rusia caută să afle procedurile și timpii de reacție ai aliaților, ceea ce impune o permanentă ajustare a procedurilor standard, explică experții militari. Nu sunt acțiuni întâmplătoare, semnalează Berlinul, care vrea să își concentreze mai mult atenția pe protejarea aeriană a flancului estic NATO.

Liderii din formatul Triunghiul Weimer, reuniune la Palatul Elysee. Flancul estic, în prim-planul summitului NATO de la Vilnius

Țările din grupul de la Vișegrad - Polonia, Cehia, Slovacia și Ungaria - doresc ca, la summitul NATO, de luna viitoare, aliații să ofere garanții privind consolidarea flancului estic. Miniștrii Apărării din cele patru țări Vișegrad s-au întâlnit la Bratislava și, pe lângă întărirea flancului estic, au discutat și despre deciziile referitoare la Ucraina, ce vor fi luate la apropiatul summit NATO. Acest subiect a fost cap de afiș și la întâlnirea de aseară a așa-numitului Triunghi Weimar: Franța, Polonia și Germania.

Claudiu Degeratu: Cred că vom avea de-a face cu o încercare semi-eșuată de ofensivă rusească, o ofensivă foarte slab pregătită. În vară, vor fi toate condițiile pentru o contraofensivă semnificativă

Perspectiva asupra teritoriilor ocupate de Rusia în Ucraina este diferită de ambele părți. Zona controlată de trupele ruse e mare, în special în regiunile Donețk și Lugansk, însă Ucraina a rezistat cu brio. Cu o armată motivată și bine dotată grație Occidentului, ucrainenii vor acum să elibereze toate zonele ocupate de ruși, inclusiv Crimeea. Mihai Rădulescu a discutat cu expertul în securitate Claudiu Degeratu despre zonele fierbinți și despre viitorul conflictului.

300 de zile de când Vladimir Putin nu a ocupat Kievul în 3 zile

300 de zile de când ruşii au declanşat iadul pe pământ, intrând cu tancurile în Ucraina. Jafuri, violuri, civili torturați şi apoi ucişi, gropi comune, un număr încă neştiut de victime. Aşa se poate descrie în câteva cuvinte invazia ruşilor. Sunt 300 de zile de când lumea liberă s-a unit împotriva Rusiei, de când milioane de refugiaţi ucraineni nu ştiu când se vor mai putea întoarce la ce a mai rămas din "acasă".

Preşedintele Portugaliei, la Caracal. Iohannis: Vă mulțumesc pentru excelenta cooperare în privința modernizării forțelor noastre aeriene. De Sousa: Portugalia a fost și va fi de partea României în ceea ce privește aderarea la Schengen

Președintele Portugaliei este astăzi în România. Marcelo Rebelo de Sousa a discutat cu președintele Klaus Iohannis și s-a întâlnit cu militarii portughezi dislocați la Batalionul 1 Instrucţie "Olt" din Caracal, în cadrul forței multinaționale NATO de la noi din țară. 

Galeotti: Nu cred că Putin vrea România. O influență, da. Moldova a fost neglijată în mod ruşinos, mult prea mult, de NATO, de UE, de Occident. Toţi şi-au spus 'Să nu-l provocăm prea tare' pe Putin. Acum văd că e gol

"În lumea rusă există şi voci, precum cele ale unor preoţi sau ale unor politicieni, care spun: 'Ţările baltice vor fi nevoite să ni se alăture. Moldova va veni iar acasă'. Ce e asta? E un fel de reacţie la eşec. E chiar interesant. Cu cât prestaţia Rusiei e mai slabă, cu atât mai ambiţioasă şi mai agresivă e retorica sa", a declarat luni seară expertul britanic în politica și securitatea Rusiei Mark Galeotti, invitatul lui Cătălin Ștefănescu în emisiunea "Dincolo de alb și negru". Potrivit lui Galeotti, Putin își dorește Ucraina pentru că nu crede că Ucraina este o ţară "adevărată". "În schimb Estonia, România etc. sunt, pentru el, ţări separate. I-ar plăcea ca Rusia să-şi exercite influenţa asupra lor? Fireşte. Dar i-ar plăcea să-şi exercite influenţa şi asupra Belgiei sau Boliviei, de exemplu, dacă ar putea", a explicat Galeotti.

Ultima Oră

Cele mai citite