Sunt zece ani de la integrarea României în Uniunea Europeană. Mesaje de la Corina Creţu şi Dacian Cioloş

La 1 ianuarie 2017 se împlinesc zece ani de la integrarea România în Uniunea Europeană (UE).

Procesul de aderare a României la Uniunea Europeană a început efectiv în 1993, odată cu semnarea, la 1 februarie, a Acordului european instituind o asociere între Comunităţile Europene şi statele membre ale acestora, pe de o parte, şi România, pe de altă parte, aminteşte Agerpres.

La 22 iunie 1995, la Paris, în cadrul unei ceremonii oficiale, ministrul român al afacerilor externe de la acea vreme, Theodor Meleşcanu, a depus cererea oficială a României de aderare la Uniunea Europeană.

La 15 iulie 1997, Comisia Europeană a publicat Agenda 2000, caracterizată drept un pachet de măsuri, care indică calea de urmat pentru realizarea aderării.

Autorităţile de la Bucureşti au realizat un Program Naţional de Aderare a României la Uniunea Europeană pe termen mediu.

Executivul comunitar a propus, la 13 octombrie 1999, începerea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană cu Malta, Letonia, Lituania, Slovacia, Bulgaria şi România, dar în ceea ce priveşte ultimele două state mai trebuia aşteptată decizia Consiliului European de la Helsinki din decembrie 1999.

În 1999, la summit-ul şefilor de stat şi de guvern ai UE, liderii celor 15 state membre au aprobat începerea negocierilor de aderare a celor şase state, printre care şi România, cu precizarea că momentul aderării se va produce atunci când statele vor fi îndeplinit condiţiile de aderare.

Momentul deschiderii negocierilor de aderare ale României cu Uniunea Europeană s-a consumat la Bruxelles, la 15 februarie 2000, în cadrul Conferinţei Interguvernamentale România-UE la nivel de miniştrii de externe ai celor 15 state membre cu delegaţia română condusă de ministrul Afacerilor Externe, Petre Roman.

La 11 martie 2004, Parlamentul European a aprobat raportul referitor la candidatura României şi Bulgariei de aderare la Uniunea Europeană.

România finalizează, din punct de vedere tehnic, negocierile de aderare la UE, la 8 decembrie 2004, la Bruxelles.

În cadrul reuniunii de iarnă a Consiliului European, desfăşurat la 17-18 decembrie 2004, liderii Uniunii Europene au aprobat ca Tratatul de aderare a României şi Bulgariei la UE să fie semnat în aprilie 2005, iar aderarea ca state cu drepturi depline a celor două ţări să aibă loc în 2007, în cazul în care îşi vor continua reformele şi îşi vor îndeplini angajamentele asumate.

La 13 aprilie 2005, la Strasbourg, Parlamentul European a acordat avizul conform pentru semnarea Tratatului de aderare al României la Uniunea Europeană.

Delegaţia română, condusă de preşedintele Traian Băsescu, a participat, la 25 aprilie 2005, la Luxemburg, la ceremonia de semnare a tratatului de aderare a României la instituţiile Uniunii Europene.

După finalizarea procesului de ratificare în toate statele membre, în noiembrie 2006, România a devenit stat membru al Uniunii Europene la 1 ianuarie 2007.

După primirea în UE, România are reprezentanţi în toate instituţiile europene, iar cetăţenii săi beneficiază de drepturile conferite de cetăţenia europeană.

Limba română a devenit una dintre limbile oficiale ale UE, toate documentele comunitare urmând a fi traduse şi în limba română.

Ţara noastră a organizat alegeri europarlamentare de trei ori: în 2007, 2009 şi în 2014.

De-a lungul celor zece ani de la aderarea la UE, ţara noastră a obţinut locuri pentru trei comisari europeni. Leonard Orban, comisar european pentru Multilingvism, Dacian Cioloş, pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală şi Corina Creţu pentru Politica Regională a Comisiei Europene.

România are drept de vot în toate reuniunile Consiliului Uniunii Europene. Alţi reprezentanţi ai României în cadrul instituţiilor UE: un judecător la Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene – Camelia Toader; un judecător la Tribunalul Uniunii Europene – Andrei Popescu; un membru în Curtea de Conturi – George Pufan, 15 membri în Comitetul Economic şi Social şi 15 membri în Comitetul Regiunilor, potrivit www.mae.ro.

De asemenea, Banca Naţională a României face parte din Sistemul European al Băncilor Centrale, iar guvernatorul acesteia participă, ca membru cu drepturi depline, la Consiliul General al Băncii Centrale Europene şi la comitetele acesteia.