Summit UE cu tensiuni: bugetul de miliarde, contactele cu Moscova și protecția României după atacurile cu drone

Reuniunea liderilor Uniunii Europene, la care a participat și președintele României, s-a încheiat cu un mesaj ferm de sprijin pentru Ucraina, dar și cu tensiuni serioase în culise. Discuțiile au vizat viitorul buget european, protecția frontierelor în fața incidentelor cu drone și oportunitatea deschiderii unor canale directe de comunicare cu Kremlinul.

Liderii europeni au salutat deschiderea primului grup de negocieri pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană și au reafirmat sprijinul „ferm și neclintit” pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a statului ucrainean.

România, menționată explicit după incidentul cu drona

În concluziile adoptate la Bruxelles, liderii UE au condamnat incidentul în care o dronă rusească încărcată cu explozibili s-a prăbușit într-o clădire rezidențială din România.

Uniunea Europeană și-a exprimat solidaritatea cu România și cu celelalte state afectate de incidente similare și a cerut accelerarea măsurilor de protecție împotriva dronelor. În discuție au intrat proiectul „Eastern Flank Watch”, sistemele de avertizare timpurie, apărarea aeriană și dezvoltarea capabilităților anti-dronă.

Mesajul este unul important pentru București: securitatea flancului estic devine o prioritate europeană direct legată de războiul din Ucraina.

Contacte cu Kremlinul, dar fără negocieri directe

O altă temă sensibilă a fost inițiativa președintelui Consiliului European, António Costa, de a deschide un canal de comunicare cu Moscova.

Potrivit informațiilor apărute în presa internațională, un consilier apropiat al lui Costa a avut contacte diplomatice scurte cu reprezentanți ai Kremlinului. Oficialii europeni au precizat că nu au fost discutate chestiuni de fond și că Uniunea Europeană nu încearcă să devină mediator între Rusia și Ucraina.

Ideea a produs însă rezerve în rândul unor lideri europeni. Germania, Franța și mai multe state de pe flancul estic au avertizat că orice dialog cu Moscova trebuie coordonat atent și nu trebuie să transmită ideea că UE devine neutră în războiul declanșat de Rusia.

Cancelarul german Friedrich Merz a subliniat că eventualele negocieri de pace trebuie să îi includă pe Ucraina, Rusia, Europa și Statele Unite. Iar președintele francez Emmanuel Macron a transmis că europenii nu trebuie să se transforme în mediatori ai conflictului.

Bugetul UE pentru 2028–2034, prima mare bătălie între state

Unul dintre cele mai dificile dosare rămâne viitorul buget multianual al Uniunii Europene, pentru perioada 2028–2034. Discuțiile au scos la iveală diferențele dintre statele care contribuie mai mult la bugetul comun și cele care beneficiază de fonduri importante pentru agricultură, infrastructură și dezvoltare regională.

România și alte state din estul și sudul Europei susțin menținerea unor fonduri consistente pentru politica de coeziune și agricultură. De cealaltă parte, Germania și alte state contributoare nete cer o disciplină fiscală mai strictă, reducerea cheltuielilor și limitarea împrumuturilor comune.

Friedrich Merz, cancelarul Germaniei:

„În privința bugetului european, nu vreau și nu pot să mă angajez, în acest moment. Un buget de 1,6 sau chiar 1,7 trilioane de euro pentru următorii șapte ani nu poate fi justificat și nu este sustenabil financiar.”

Liderii europeni au cerut Irlandei, care preia președinția rotativă a Consiliului UE în iulie, să continue negocierile și să vină cu o nouă variantă de compromis până la summitul din octombrie.

Ungaria nu mai blochează negocierile cu Ucraina

Un alt moment important a fost deschiderea negocierilor efective de aderare cu Ucraina și Republica Moldova. Procesul fusese blocat anterior de Budapesta, însă noul guvern ungar a ajuns recent la un acord cu Kievul privind drepturile minorității maghiare din Ucraina.

Astfel, summitul de la Bruxelles a adus un semnal politic important pentru Kiev: integrarea europeană avansează, chiar dacă negocierile propriu-zise vor fi lungi și condiționate de reforme.

Întâlnirea liderilor europeni a arătat, însă, și limitele unității europene. Pe Ucraina și apărare, mesajul a fost ferm. Pe buget și relația cu Moscova, diferențele rămân profunde.