Concluziile summitului de la Helsinki: Rusia, principala amenințare la adresa păcii. Mesajul președintelui Nicuşor Dan

Preşedintele Nicuşor Dan a afirmat marţi, la Helsinki, că este destul de pesimist cu privire la intenţia Federaţiei Ruse de a avea o pace în perioada imediat următoare şi a adăugat că este important ca aliaţii europeni să ofere Ucrainei ”un spate în negocierile pe care le desfăşoară”.

Chiar dacă se va ajunge la pace în Ucraina, Rusia va rămâne o ameninţare permanentă, a mai declarat Nicuşor Dan, la Helsinki, la conferinţa de presă comună cu liderii UE de pe Flancul Estic.

“Sperăm să existe pace în Ucraina, dar chiar şi dacă se va ajunge la această pace, Rusia va rămâne o ameninţare permanentă. Aşa că trebuie să fim pregătiţi”, a spus şeful statului.

El a afirmat că scopul summitului din Finlanda a fost operaţionalizarea programelor din NATO şi UE care privesc regiunea, iar întâlnirea va fi urmată de reuniuni tehnice la nivel de miniştri.

“Eforturile noastre din interiorul UE trebuie să fie complementare cu cele din NATO”, a arătat preşedintele român şi a subliniat că trebuie să existe un echilibru între partea de nord şi cea de sud a regiunii, amintind că România s-a oferit să găzduiască un hub de securitate la Marea Neagră.

Nicuşor Dan a pledat şi pentru eforturile de a contracara dezinformarea.

“Dezinformarea este cel mai eficient atac asupra democraţiilor noastre şi aţi văzut asta în România. Cred că ar trebui să depunem mai multe eforturi în ceea ce priveşte domeniul tehnologic”, a arătat el.

Opt ţări, între care şi România, susţin că apărarea flancului estic al UE trebuie să fie o prioritate

Apărarea flancului estic al Uniunii Europene trebuie să fie o prioritate din cauza ameninţării ruseşti, au declarat marţi liderii a opt ţări din nordul şi estul Europei, inclusiv România, la un summit de la Helsinki.

“Rusia rămâne o ameninţare astăzi, mâine şi în viitorul previzibil”, a declarat prim-ministrul finlandez Petteri Orpo, într-o conferinţă de presă, conform AFP.

“Situaţia impune să fie acordată imediat prioritate flancului estic al UE printr-o abordare operaţională, coordonată şi în mai multe domenii”, au scris într-un comunicat liderii Finlandei, Suediei, Letoniei, Lituaniei, Estoniei, Poloniei, României şi Bulgariei.

Semnatarii subliniază în special necesitatea consolidării eforturilor în domeniul capacităţilor de luptă terestră, al apărării împotriva dronelor, al apărării aeriene şi antirachetă, precum şi al protejării frontierelor şi a infrastructurii critice în cadrul UE şi în colaborare cu NATO.

“UE poate juca un rol important prin sprijinirea eforturilor statelor membre individuale de a-şi consolida capacităţile de apărare, prin definirea finanţării, simplificarea reglementărilor şi sporirea mobilităţii militare”, a subliniat prim-ministrul suedez Ulf Kristersson.

Această declaraţie survine în contextul în care Ucraina, susţinută de ţările europene, încearcă să ajungă la un compromis cu Statele Unite privind un plan de pace, a cărui versiune iniţială a fost considerată foarte favorabilă Moscovei.

“Nu vedem niciun semn că Rusia doreşte pacea” în Ucraina, a declarat prim-ministrul finlandez.

Nicuşor Dan participă ,alături de liderii Suediei, Poloniei, Estoniei, Letoniei, Lituaniei, Germaniei şi Bulgariei, la Summitul Statelor UE de pe Flancul de Est, convocat de premierul finlandez Petteri Orpo, care are ca obiectiv un acord privind cooperarea în consolidarea apărării şi adoptarea unei poziţii comune în cadrul UE.

”Există atât în cadrul NATO, cât mai ales în cadrul Uniunii Europene mai multe programe pentru flancul estic şi scopul acestei întâlniri este de a operaţionaliza între ţările din flancul estic aceste programe şi în special programul european dedicat flancul estic”, a declarat Nicuşor Dan, marţi, la summitul de la Helsinki.

Nicuşor Dan a fost întrebat dacă el crede că Federaţia Rusă are dorinţa de a semna un acord de pace.
”Ce este important pentru noi este să oferim Ucrainei posibilităţile pentru a avea un spate în negocierile pe care le desfăşoară. Asta înseamnă posibilitatea financiară de a desfăşura războiul mai departe şi înseamnă garanţii de securitate pentru perioada imediat de după război. Eu personal sunt destul de pesimist cu privire la intenţia Rusiei de a avea o pace în perioada imediat următoare, dar de partea noastră trebuie să fim pregătiţi să oferim Ucrainei toate mecanismele necesare pentru a negocia asta”, a mai declarat Nicuşor Dan.

De asemenea, el a fost întrebat şi dacă există un plan al României împreună cu aliaţii de pe flancul estic pentru scenariul în care armata rusă ar ajunge la gurile Dunării

”Noi nu trebuie să pornim de la asta, dar în cadrul NATO şi corespondent în planuri aprobate de CSAT există toate scenariile posibile, numai că ce e important pentru noi acum este pe de o parte să sprijinim Ucraina pentru ca să păstreze linia frontului, în tot acest timp, ani care urmează să ne înarmăm astfel încât să descurajăm orice potenţială agresiune viitoare”, a mai transmis Nicuşor Dan.

Premierul finlandez Petteri Orpo a declarat duminică, într-un interviu pentru postul public YLE, că summitul flancului estic pe care îl convoacă marţi la Helsinki are ca scop ajungerea la un acord privind cooperarea în consolidarea apărării şi adoptarea unei poziţii comune în cadrul UE. La reuniune participă liderii Suediei, Poloniei, Estoniei, Letoniei, Lituaniei, României şi Bulgariei.

„Rusia reprezintă o ameninţare astăzi, mâine şi pe termen lung”, a declarat Orpo. „Cea mai mare presiune se exercită asupra graniţelor estice ale Europei”, a adăugat el, citat de Bloomberg.

Liderii doresc să „transmită un mesaj clar Bruxelles-ului” şi să obţină fonduri pentru proiecte, a explicat premierul finalndez.

Iniţial, există 1,5 miliarde de euro pentru proiecte-pilot, dar în următorul buget multianual care începe în 2027, fondurile pentru apărare ar putea ajunge la 135 de miliarde de euro, a spus Orpo. Grupul de ţări pe care îl convoacă intenţionează să solicite fonduri pentru a le utiliza în apărarea flancului estic, inclusiv îmbunătăţiri ale securităţii frontierelor, apărării aeriene, detectării şi contracarării dronelor şi dezvoltării forţelor terestre, a arătat el.