Studiu: Persoanele cu ochi albaștri ar putea avea o predispoziție mai mare spre dependența de alcool

Un studiu recent realizat de cercetători de la Universitatea din Vermont sugerează că persoanele cu ochi deschiși la culoare, în special albaștri, ar putea avea o predispoziție mai mare către dependența de alcool. Descoperirea deschide o direcție interesantă de cercetare privind factorii genetici ai dependenței.

Totuși, problema alcoolului este deja una majoră în România, unde statisticile arată un consum mult peste media europeană.

Datele publicate de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică arată că România se află printre primele locuri din Uniunea Europeană la consumul de alcool, cu aproximativ 12,3 litri de alcool pur pe cap de locuitor anual, mult peste media europeană de 8,5 litri.

Unele estimări bazate pe date ale Organizației Mondiale a Sănătății indică chiar valori de peste 17 litri de alcool pur pe persoană pe an, ceea ce ar plasa România printre cele mai mari consumatoare de alcool din lume.

Această cantitate înseamnă, în medie, aproape 37 de grame de alcool pur pe zi, echivalentul a aproximativ două pahare mari de băutură alcoolică zilnic.

Statisticile arată că fenomenul este puternic dezechilibrat între sexe.
Bărbații consumă, în medie, aproximativ 27,3 litri de alcool pur pe an, în timp ce femeile aproximativ 7,5 litri anual. Diferența este una dintre cele mai mari din Europa și reflectă un model cultural în care consumul de alcool este mult mai acceptat social în rândul bărbaților.

Structura consumului arată și preferințele românilor:
– berea reprezintă aproximativ 46% din alcoolul consumat
– vinul aproximativ 32%
– băuturile spirtoase aproximativ 22%.

În medie, fiecare român consumă anual aproximativ 8–12 litri de alcool pur, echivalentul a sute de litri de băuturi alcoolice precum berea, vinul sau băuturile spirtoase.

La nivel global, Organizația Mondială a Sănătății estimează că alcoolul este responsabil pentru aproximativ 2,6 milioane de decese anual, reprezentând aproape 5% din totalul deceselor.

În România, alcoolul este asociat frecvent cu boli hepatice, inclusiv ciroză, boli cardiovasculare, tulburări psihice și depresie, dar și cu accidente rutiere sau violență domestică. Medicii spun că în unele secții de urgență o proporție semnificativă a pacienților ajunge la spital după consum excesiv de alcool.

Un alt semnal de alarmă este vârsta tot mai mică la care începe consumul de alcool. Specialiștii arată că mulți adolescenți intră în contact cu alcoolul încă din liceu, fenomen alimentat de toleranța socială ridicată față de băutură. Această normalizare a consumului face ca dependența să fie mai greu de recunoscut și tratat.

Cercetarea realizată de Universitatea din Vermont sugerează că persoanele cu ochi albaștri sau verzi ar putea avea o predispoziție mai mare pentru dependența de alcool. Explicația posibilă este genetică: genele care determină culoarea ochilor se află pe același cromozom cu unele gene asociate cu comportamentele adictive. Totuși, cercetătorii subliniază că relația nu este încă pe deplin înțeleasă și necesită studii suplimentare.

Experții spun însă că dependența de alcool nu poate fi explicată doar prin genetică. Factorii culturali și sociali au un rol major. În România, alcoolul este adesea perceput ca parte a vieții sociale, fiind prezent la evenimente, întâlniri sau mese zilnice. Această acceptare socială ridicată face ca limitele consumului moderat să fie frecvent depășite.

În concluzie, studiile genetice pot ajuta la înțelegerea predispozițiilor biologice, însă problema alcoolului în România rămâne în primul rând una socială și culturală, care necesită educație, prevenție și politici publice consistente pentru a reduce impactul asupra sănătății populației.