Studiu ONU: Miliarde de oameni încă suferă de foame

Aproximativ 600 de milioane de oameni din întreaga lume vor suferi în continuare de foamete în 2030, arată raportul anual al Națiunilor Unite. Fără schimbări majore, ONU nu își va îndeplini obiectivul de eradicare a foametei la nivel global până în 2030, avertizează raportul întocmit de cinci agenții ale ONU: Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură, Fondul Internațional pentru Dezvoltare Agricolă, Fondul Națiunilor Unite pentru Copii, Organizația Mondială a Sănătății și Programul Alimentar Mondial.

Studiul dezvăluie impactul major al întreruperilor lanțului de aprovizionare în timpul pandemiei și al războiului în curs din Ucraina. Aproximativ 735 de milioane de oameni s-au luptat cu foamea anul trecut, comparativ cu 613 milioane în 2019, potrivit raportului.

Prețurile ridicate pentru îngrășăminte și alte inputuri au redus producția fermierilor, în timp ce vremea extremă din cauza schimbărilor climatice a limitat simultan producția agricolă. Cu doar câteva zile până la expirarea acordului cu cereale la Marea Neagră, care ar putea sufoca accesul la recompensele agricole ale Ucrainei, liderii mondiali din domeniul alimentar se confruntă cu ceea ce ei numesc o „nouă normalitate”.

„Există raze de speranță, unele regiuni sunt pe cale să atingă niște obiective de nutriție pentru 2030. Dar, în general, avem nevoie de un efort global intens și imediat pentru a salva Obiectivele de Dezvoltare Durabilă. Trebuie să dezvoltăm rezistența împotriva crizelor și șocurilor care conduc la insecuritatea alimentară, de la conflict la climă”, a declarat secretarul general al ONU, António Guterres.

Alvaro Lario, președintele Fondului Internațional pentru Dezvoltare Agricolă al ONU, a declarat: „Cred că există o posibilitate de a reduce aceste cifre în mod masiv, dacă reușim să creștem investițiile în sistemele alimentare într-un mod semnificativ”, a spus el pentru POLITICO într-un interviu înainte de lansarea raportului.

Pe lângă un răspuns umanitar, este necesară o transformare la scară largă a sistemelor alimentare globale pentru a inversa tendințele actuale, a declarat Lario de la IFAD. Ajutorul alimentar este necesar pentru a salva vieți, dar „acesta este ceva care va gestiona situația, dar nu va transforma situația”, a spus el, solicitând o mobilizare masivă de fonduri pentru dezvoltarea rurală și sistemele agroalimentare locale – „fie că este vorba de din asistența oficială pentru dezvoltare, din remitențe, din sistemele private locale, de la guverne”.

Urbanizarea rapidă generează schimbări în sistemele agroalimentare, creând atât provocări, cât și oportunități în ceea ce privește dietele sănătoase, potrivit raportului. Diviziunea rural-urban nu mai este ceea ce a fost, potrivit lui Lario. O urbanizare mai mare și conectivitate între zonele rurale, urbane și periurbane înseamnă „noi comportamente și diete ale consumatorilor”, a punctat el.

În întreaga lume, oamenii sunt din ce în ce mai supraponderali și obezi, prezentând noi provocări de sănătate legate de dietă, subliniază raportul. De asemenea, a constatat că la nivel global, oamenii mănâncă mai multe alimente procesate. Și nu doar în zonele urbane. „Populațiile rurale consumă, de asemenea, alimente mai procesate, ceea ce are un impact și în ceea ce privește nutriția, în special nutriția copiilor”, a spus Lario, comentând concluziile raportului.

Schimbarea demografică creează și oportunități, a subliniat șeful IFAD. „Venituri mai mari și stiluri de viață în schimbare duc la diete care depășesc cerealele tradiționale, la lactate, pește, carne, legume, fructe”, a spus Lario, adăugând că această nouă cerere oferă o mulțime de oportunități micilor fermieri „de a hrăni orașe” și ar putea contribui la creșterea fluxului central al sistemului alimentar – procesare, ambalare, transport, vânzare și marketing. Acest lucru ar putea crea locuri de muncă cu venituri mai mari pentru țările în curs de dezvoltare, în special în Africa, care în prezent depind în mare măsură de importurile de alimente.

Sursa: Politico

Un articol de Arina Delcea