Studiu: Conversațiile cu inteligența artificială pot schimba opțiunile politice mai mult decât reclamele electorale

Conversațiile cu inteligența artificială pot influența opiniile politice ale oamenilor, iar îngrijorarea cercetătorilor crește pe măsură ce modelele lingvistice generative oferă informații care nu sunt întotdeauna corecte – în special atunci când susțin poziții politice de dreapta.

În doar câteva luni, dialogul cu sisteme precum ChatGPT a devenit o rutină pentru milioane de oameni din întreaga lume. Tehnologii care păreau improbabile au devenit instrumente uzuale pentru planificarea vacanțelor, optimizarea sarcinilor sau obținerea de sfaturi și explicații, modificând subtil felul în care oamenii iau decizii.

În acest context, apare o întrebare urgentă: pot aceste capacități conversaționale transforma inteligența artificială în actori politici? Două studii publicate în Nature și Science arată că discuțiile cu modele lingvistice mari (LLM) pot modifica atitudinile oamenilor față de candidați și politici publice. Cercetătorii au identificat, de asemenea, ce trăsături ale acestor sisteme le fac persuasive și ce riscuri aduc pentru democrație.

Conversațiile cu IA pot schimba opțiunile politice

Politologii dezbat de decenii cât de mult influențează campaniile electorale votanții, iar estimarea general acceptată este că reclamele politice modifică opțiunile cu sub un punct procentual.

Rezultatele celor două studii indică însă că persuasiunea asistată de inteligență artificială are un impact mult mai mare.

Într-un experiment cu peste 2.300 de participanți din SUA, Lin și colegii săi au analizat dialoguri cu un model de AI instruit să convingă oamenii să o susțină pe Kamala Harris sau pe Donald Trump în alegerile prezidențiale din 2024.

Participanții au schimbat trei runde de mesaje cu modelul, care și-a adaptat argumentele la preferințele politice declarate ale fiecăruia. Experimente similare au avut loc în Massachusetts (privind legalizarea psihedelicelor), în Canada și Polonia, înaintea alegerilor din 2025.

Efectele au fost semnificative: conversațiile pro-candidat au crescut sprijinul pentru acel candidat cu 2–3 puncte pe o scară de 0–100 – peste media influenței reclamelor politice. Mai mult, o treime dintre aceste efecte s-au menținut la o lună după experiment.

Persuasiunea a fost mai eficientă când discuția s-a concentrat pe probleme de politică și când AI a oferit exemple sau date specifice. Chatboții au reușit mai bine să convingă alegătorii inițial ostili unui candidat decât să mobilizeze susținătorii existenți. În Massachusetts, impactul a fost chiar mai mare, depășind 10 puncte.

Unde greșește AI? Inexactitățile apar mai des în argumentele pro-dreapta

Analizând peste 27 de strategii retorice, cercetătorii au descoperit că furnizarea de informații factuale este cel mai eficient instrument de persuasiune. Problema este că „faptele” generate de AI nu sunt întotdeauna corecte.

În mii de afirmații verificate, majoritatea erau exacte, dar rata de eroare era semnificativ mai mare în cazul argumentelor pro-candidați de dreapta, indiferent de țară sau model lingvistic.

Această constatare ridică un semnal de alarmă: conversațiile politice generate de AI pot amplifica dezechilibrele din datele care stau la baza modelelor, distribuind erori în mod asimetric chiar și atunci când sunt instruite să fie „oneste”.

Modelele optimizate pentru persuasiune pot influența masiv opiniile

Un alt studiu, realizat de Hackenburg și colegii săi, a analizat peste 91.000 de conversații politice între oameni și 19 modele de AI – de la sisteme open-source mici la modele avansate precum GPT-4o și Grok-3.

Rezultatele arată că modelele mai mari sunt mai persuasive: la fiecare creștere de zece ori a puterii de calcul, capacitatea de influențare crește cu 1,6 puncte procentuale.

Modelele optimizate special pentru persuasiune au fost cu până la 50% mai eficiente decât cele obișnuite. Într-un scenariu maxim, care combină personalizare, argumentare, structură retorică și predicție a răspunsurilor optime, AI ar putea schimba opiniile cu o medie de 16 puncte – ajungând la 26 de puncte în rândul persoanelor care inițial nu erau de acord cu o anumită poziție.

Problema? Aceste setări reduc acuratețea factuală. Modelele care persuadau cel mai mult erau și cele care greșeau cel mai des.

Cât de periculoasă devine AI pentru democrație?

Studiile au fost realizate în medii controlate. În lumea reală, oamenii sunt expuși la numeroase mesaje politice, pot evita sursele care nu sunt de încredere și sunt conștienți – uneori – că discută cu o AI.

Totuși, rezultatele demonstrează că sistemele conversaționale de inteligență artificială au potențialul de a modela atitudini politice la scară largă.

Acest lucru ridică întrebări esențiale:

• Cine controlează capacitatea de persuasiune a modelelor de AI?
• Cum ar trebui reglementată implicarea lor în politică?
• Ce garanții sunt necesare pentru acuratețe, transparență și neutralitate?

Specialiștii subliniază că reglementările viitoare trebuie să vizeze atât conținutul generat, cât și modul în care modelele sunt antrenate și optimizate.

Identificarea clară a momentului în care utilizatorii discută cu AI și limitarea implicării politice directe ar putea deveni obligatorii.

O concluzie surprinzătoare: faptele și civilitatea încă funcționează

Un rezultat optimist al studiilor este că oamenii au fost cel mai ușor de convins atunci când AI a folosit argumente bazate pe dovezi și un ton politicos – trăsături adesea absente în dezbaterea politică umană.

Cu toate că în realitate modelele nu sunt mereu la fel de „civilizate”, cercetătorii arată că aceste două elemente – respectul și factualitatea – rămân instrumente puternice de comunicare. Cel puțin atunci când vin de la un robot.