Studiu: Căldura nu reduce răspândirea Covid-19

Prof. Naven Chetty, Dr. Bamise Adeleye și Abiola Olawale Ilori, au cercetat în Africa de Sud, în mod expres, impactul temperaturii climatice asupra numărului de îmbolnăviri, de recuperări și de decese cauzate de noul coronavirus SARS-CoV-2. (https://doi.org/10.1101/2020.07.16.20155523) Articolul așteaptă certificarea prin revizuirea specialiștilor de la publicația de științe medicale Medrxiv.

Datele au fost colectate timp de 14 săptămâni (25 martie – 30 iunie a.c.), în toate cele 9 provincii din Africa de Sud. S-au folosit surse oficiale online, furnizate de Guvernului Africii de Sud ( pentru cazuri noi, vindecări, decese COVID-19), respectiv de serviciul meteorologic sud-african (pentru temperaturile climatice).

Autorii cercetării concluzionează că o temperatură climatică mai mare sau mai mică nici nu împiedică și nici nu întârzie răspândirea SARS-CoV-2 și nici nu micșorează ratele de deces.

Studiul propus de cercetatori arată totuși că temperatura ridicată are impact pozitiv semnificativ asupra ratelor de recuperare a pacienților cu COVID-19, cu influență secundară asupra ratelor de deces și a numărului de cazuri active.

Și alte cercetări anterioare ”au plecat de la premisa că țările care au înregistrat cele mai ridicate ritmuri de creștere în răspândirea Covid-19 în februarie și martie 2020 (Italia, Iran, Coreea de Sud, precum și statele americane New York și Washington) prezentau modele meteorologice similare (temperaturi medii între 3 și 10°C) cu zonele din China (Hubei și Hunan) unde s-a răspândit inițial Covid-19”, arată site-ul unui  important furnizor de servicii de diagnostic de laborator din România. Rezultatele cercetătorilor americani care au analizat date COVID-19 colectate în perioada 20 ianuarie-21 martie a.c., au fost  similare studiului din Africa de Sud, dar au fost considerate chiar de autori parțiale, având în vedere influența multor altor factori asupra evoluției bolii: gradul de testare, densitatea populației, structura comunității, dinamica socială, politicile guvernamentale de sănătate publică, conectivitatea globală, rezistența virusului în aer și pe suprafețe, capacitatea de reproducere a virusului.

Site-ul oficial al Organzației Mondiale a Sănătății răspundea rezervat  încă de la începuturile pandemiei la această întrebare frecvent venită de la oameni: ”Nu, în prezent, nu există dovezi concludente că fie vremea (variații pe termen scurt în condițiile meteorologice), fie clima (mediile pe termen lung) ar avea o influență puternică asupra transmisiei. Virusul SARS-CoV-2, care cauzează boala COVID-19 s-a transmis în toate regiunile lumii, de la frig și uscat, la climă caldă și umedă.

Se crede că SARS-CoV-2 este transmis, în principal, direct de la persoană la persoană printr-un contact strâns sau prin picături respiratorii produse atunci când o persoană infectată tușește sau strănută. Oamenii pot fi infectați prin atingerea suprafețelor expuse, dar nu se crede că aceasta este o cale de transmitere majoră. În timp ce temperatura și umiditatea pot influența cât timp supraviețuiește virusul în afara corpului uman, acest efect este probabil să fie mic în comparație cu gradul de contact dintre oameni. Distanțarea fizică și spălarea mâinilor sunt, prin urmare, esențiale pentru ruperea lanțului de transmisie și sunt cel mai eficient mod de a vă proteja, în toate locațiile și în toate anotimpurile anului.”

sursa 1: https://www.medrxiv.org/content/10.1101/2020.07.16.20155523v1

sursa 2 https://www.synevo.ro/pandemia-covid-19-sezonalitate/

sursa 3  Q&A: Climate change and COVID-19

Autor: Mihaela Căciuleanu