Situație de criză: Ce face președintele? Candidații la prezidențiale au răspuns întrebărilor adresate de Adelin Petrișor

Un moment special al dezbaterii „Un preşedinte pentru România” de marți seară, de la TVR, a fost secţiunea „Situaţia de criză”, moderată de jurnalistul TVR Adelin Petrişor. Candidaţii și-au prezentat viziunea şi deciziile pe care le-ar lua în situaţii extreme ce pot apărea în mandatul prezidenţial. Dezbaterea, organizată la Palatul Cotroceni, a fost difuzată în direct şi simultan pe TVR1, TVR INFO, TVR Internaţional şi TVR MOLDOVA, dar şi pe platforma online TVR+ şi pe canalul YouTube al televiziunii publice.

„Situație de criză: Ce face președintele?” – partea a doua

10 dintre cei 11 candidați la alegerile prezidențiale au răspuns întrebărilor adresate de jurnalistul Adelin Petrișor. Dintre toți cei invitați, George Simion nu a venit la dezbaterea organizată de TVR la Palatul Cotroceni.

Candidații au primit întrebări în ordinea în care apar pe buletinele de vot.

Adelin Petrișor: În cazul unui cutremur mare, ați alege să mergeți într-un centru de comandă și să vedeți ce se întâmplă sau ați merge în zonele calamitate? Ce ați face să puneți puțină presiune pe primar, pe primari, ca să rezolve problemele bulinelor?

George Crin Laurenţiu Antonescu (Alianţa Electorală România Înainte): În general, situațiile de urgență la care e necesară, chiar obligatorie o intervenție prezidențială, sunt de 2 feluri: de securitate militară propriu-zisă, unde președintele este împuternicit să acționeze direct și personal sau situații de calamitate naturală, cum e cazul cutremurului, unde vorbim despre Comitetul pentru Situații de Urgență, care se află clar, explicit, concret în subordinea primului ministru. Chiar dacă președintele nu are atribuții efective, eu cred că și într-o situație care ține de Comitetul pentru Situații de Urgență președintele nu poate sta deoparte, și, de principiu, trebuie să se informeze, să verifice, să acționeze și, mai ales, să comunice. Într-o asemenea situație contactează imediat primul ministru, care este șef al acestui Comitet pentru Situații de Urgență, eventual și membri ai acestui comitet, se informează, verifică, este împreună cu ei într-o formă sau alta, la fața locului. Dar principala atribuție, cel mai important lucru pe care îl poate face președintele în această situație e să comunice, pentru că, într-un moment de panică, lumea se îndreaptă spre sursa maximă de autoritate în comunicare. El trebuie să informeze, să liniștească și să organizeze reacția cetățenilor. Cu primarii, este o acțiune care ține de monitorizare și de menținere pe agendă a acestei probleme.

Adelin Petrișor: Dacă ați fi președinte și premierul israelian ar veni în România ați fi de acord ca autoritățile să-l aresteze? Să pună în practică un mandat al CPI?

Elena Valerica Lasconi (Uniunea Salvaţi România): Același lucru ați putea să mă întrebați și despre Putin. În primul rând nu cred că ar veni (n.r. Netanyahu). Și nu cred că ar veni într-un viitor foarte apropiat. Eu aș respecta legea. Președintele este cel care dă exemplu și eu aș respecta legea. Nu cred că ar risca să vină în România, știind ce fel de om integru sunt eu și că aș respecta legea. Ideea e că nu cred că ar face lucrul acesta. Și vă spun cu toată deschiderea, pentru că eu am arătat cred că și în toate lunile astea în care am făcut campanie electorală și precampanie și iar am luat-o de la capăt, că nu sunt controlabilă și respect legea în litera ei. Sunt lucruri delicate, de care poate să depindă chiar securitatea noastră, normal că m-aș consulta înainte de asta.

Adelin Petrișor: Să presupunem că ați fi președinte. Dacă ați avea parte de proteste de stradă masive, cei din servicii v-ar spune că sunt alimentate de rețele sociale și vă cer să suspendați pentru o perioadă aceste rețele, ce ați face?

Cristian Vasile Terheş (Partidul Naţional Conservator Român): Aș refuza implementarea unei astfel de sugestii cu privire la blocarea rețelelor sociale. Eu am fost ani de zile în partea cealaltă. Am condus proteste la Bruxelles, Amsterdam și în alte capitale europene unde, împreună cu alți cetățeni europeni, înclusiv români care locuiau acolo, am ieșit în stradă să protestăm pentru drepturi și libertăți fundamentale. În momentul în care inclusiv locatari ai Cotroceniului au dispus violarea și îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale, dreptul la protest este un drept fundamental. În momentul în care un om politic dispune, într-un mod care violează și drepturile și libertățile fundamentale ale omului, evident că oamenii au drepturi fundamentale să protesteze. În primul rând m-aș asigura că protestele sunt pașnice. Dacă sunt persoane care incită la violență, am văzut, în anumite cazuri Jandarmeria are mijloace specifice pentru a extrage persoanele respective. În niciun caz nu sunt de acord cu cenzura. Știu și dezbaterile din Parlamentul European și ce s-a întâmplat în pandemie, când inclusiv eu și alții am fost cenzurați de ceea ce am spus pe internet, ca să se descopere acum, după 4 ani, că ce am spus noi a fost adevărat. Când vorbim de drepturi și libertăți fundamentale, e obligația noastră, a tuturor, să le respectăm și să le protejăm.

Adelin Petrișor: Ați afla, președinte fiind, că Donald Trump a hotărât să retragă militarii americani din România. Știți cam câți sunt? Ce ați face?

Marcela Lavinia Şandru (Partidul Umanist Social Liberal): Nu știu câți sunt (n.r. 1700, în acest moment). În primul rând, principala relație pe care trebuie să o avem noi pe zona de securitate, în momentul în care ajung președinte, este cea cu SUA. În momentul în care ajung președinte, prima deplasare pe care o voi face va fi la Washington. Voi face în așa fel încât să mă cheme. Sunt convinsă că, după acea discuție, nu o să ajungem la momentul la care SUA să vrea să retragă trupele. Dacă am fi într-o astfel de situație, aș merge atunci la Washington, aș merge atunci la președintele Trump și nu se va întâmpla niciodată așa ceva. Din punct de vedere al securității, principala relație pe care trebuie să o aibă România, dincolo de existența noastră în cadrul NATO trebuie să fie relația cu SUA, care trebuie să fie extrem de puternică, serioasă și bazată pe multă încredere.

Adelin Petrișor: O nouă pandemie. Specialiștii vă spun că trebuie să stăm iar în case, mască, măsuri pe care le știm cu toții din 2020. Ce ați face?  

Victor Viorel Ponta (candidat independent): Nu aș mai face a doua oară același lucru. Cred că a fost o suferință pentru poporul român. Cred că au fost niște măsuri pompieristice, care nu au limitat pandemia, nu mai vreau să mai văd pe nimeni închis în casă, mai vreau pe nimeni luat de poliție pentru că nu poartă mască, eu m-am vaccinat, dar n-as vrea ca nimeni care nu s-a vaccinat să fie sancționat și cred că România ar trebui să se pregătească mai bine, nu să aștepte să vină cutremurul, ca să reparăm blocurile din București. Suntem o țară care e capabilă să se pregătească din timp, să nu mai încalce niciodată drepturile fundamentale. Ce s-a întâmplat la pandemie a fost groaznic, pentru că, pe pretextul pandemiei, s-au înclăcat drepturi fundamentale. Ca președinte, m-aș opune oricărei măsuri care încalcă drepturi fundamentale. Nu sunt specialiști, dacă nu știau ce să facă. Niciodată nu aș aproba niciun fel de înclăcare a drepturilor fundamentale ale cetățenilor din motiv de pandemie.

Adelin Petrișor: Incendiu de proporții? Ce ați face? Ați cere ajutor extern sau v-ați baza pe locurile de la arși, care sunt în continuare pe hârtie, la 10 ani de la Colectiv?

Sebastian Constantin Popescu (Partidul Noua Românie): Este și de competența CSAT, cred că este nevoie să convoc îndată CSAT, stabilim calea de urmat. Analizăm ceea ce avem noi în țară, ca protențial de interevenție, dacă nu e suficient cu ceea ce ne confruntăm în teren atunci, cu siguranță, procedura rapidă de ajutor european, există acel sistem European de ajutor reciproc pe care și România îl folosește anual aproape. Vom cere sprijin dacă situația o impune, pentru a reduce pagube și a proteja viețile. Sunt de profesie medic veterinar. Acum 10 ani am înființat Partidul Noua Românie, când s-a produs tragedia de la Colectiv. Din păcate, toți factorii politici care s-au perindat la putere au promis foarte multe secții de arși și paturi de arși și doar au promis. Nu-mi intră în competență ca președinte, dar, prin funcția de mediere, în calitate de medic, voi face toate diligențele, pentru ca sistemul de sănătate să aibă pregătite pentru orice eventualitate, pentru că trebuie să învățăm și din prevenție. Nu doar să combatem, să prevenim atunci când situația o impune.

Adelin Petrișor: Sunteți președintele României. Americanii vă spun că vor să aducă în România, la Kogălniceanu, bombe nucleare tactice. Ce ați face?

Silviu Predoiu (Partidul Liga Acţiunii Naţionale): Există aliați care solicită să fie detașate pe teritoriu arme tactice. Poziţia mea ar fi reţinută. Decizia ar trebui să fie luată în CSAT, dar poziţia mea în CSAT, unde preşedintele are un singur vot, care este egal cu al oricărui alt membru, ar fi împotrivă. Mi se pare că nu aceasta este calea pentru a ne asigura stabilitatea şi siguranţa. Vedem că mari puteri nucleare sunt amenințate în permanență în diferite feluri, nu că n-ar merita. Cu ce ne-ar ajuta în acest moment armele nucleare? Ne-ar transforma într-o ţintă suplimentară. Nu cred că ar fi o garanţie de securitate. Garanţia de securitate o reprezintă forţele armate ale României.

Adelin Petrișor: Avem un război la granițe. Dacă ați ajunge președinte, nu ați lua în calcul să vă gândiți la pregătirea populației, 2-4 luni de armată pentru bărbați, pentru femei voluntariat? Sunt țări în care se face asta.

John-Ion Banu-Muscel (candidat independent): Aș avea două direcții. În ceea ce privește pregătirea armatei, pentru că, până la urmă, orice stat are nevoie de o anumită forță pentru apărare, aș merge foarte mult pe voluntariat, plătit însă. Cei care sunt înrolați în acest serviciu militar să fie alegerea lor, nu să-i tragem prin sorți, pentru că sunt mulți care nu vor, ca Nicușor Dan, și nu vor să facă armată, voi merge pentru acest voluntariat care este, practic, sistemul din SUA. În ceea ce privește războiul, dacă vom fi cumva, să spunem, agresați, așa cum se știe deja, eu sunt pentru dreptul cetățenilor de a purta arme, pentru că este un drept democratic al cetățenilor la apărare. Iar guvernul trebuie să respecte acest drept. Dacă noi, toți cetățenii, am avea câte o armă, am fi foarte dificil pentru – care suntem câți? 18- 19 milioane – să zicem că avem numai 10 milioane de arme, nu cred că rușii, hai că le zic rușii de data asta, nu le mai zic Rusia federală, nu vor îndrăzni să vină când știu că noi am face un fel de război de gherilă. Deci, undeva i-am descuraja prin această acțiune pașnică și, în același timp, securitatea și dreptul de apărare al cetățenilor este garantat.

Adelin Petrișor: Din septembrie 2023, ne cad drone pe teritoriul national. Să presupunem că sunteți președintele României. O dronă a picat peste o localitate, avem morți. Ce ați face?

Petru Daniel Funeriu (candidat independent): Potrivit atribuțiilor constituționale, președintele este comandantul forțelor armate. În primul rând, ar trebui să avem toate informațiile despre ceea ce s-a întâmplat, ar trebui să prevenim acest lucru prin legea care, din câte înțeleg, este în acest moment supusă unor proceduri, dar apărarea țării nu trebuie să se încurce în proceduri. Prin urmare, ar trebui să prevenim astfel de lucruri, dând forțelor armate române posibilitatea să intercepteze orice dronă, au posibilitatea, atenție, am văzut câte dezbateri au fost pe această temă în spațiul public. Să prevenim, și, bineînțeles, ar trebui după aceea să vedem ce se întâmplă, ca să nu mai avem acest lucru. În primul rând, ar trebui să ne consultăm cu aliații NATO, sunt 2 instrumente: Articolul 4 al tratatului, care spune că, în caz de amenințare, există mecanismul consultării aliaților NATO, și Articolul 5, care spune că, în caz de agresiune, aliații NATO intervin pentru apărarea României. Strategia esențială a României e că România trebuie să fie capabilă să se apere singură, motiv pentru care sunt un adept al creșterii cheltuielilor bugetare pentru armată, 3,5 la sută.

Adelin Petrișor: Inundații catastrofale, ca în Spania. Autoritățile merg acolo, oamenii se revoltă, aruncă cu pietre, dau foc unor mașini. Ce ați face? V-ați duce acolo?

Nicuşor-Daniel Dan (candidat independent): Am făcut armata la Bacău, la artilerie. Era și un cântec, Bum, bum, trage artileria și lovește unde vrea. În primul rând, trebuie să avem un plan foarte bine stabilit pentru tipul acesta de evenimente, el teoretic există. Aș încerca să coordonez cu ISU toate măsurile urgente care sunt necesar a fi luate. Evident că m-aș duce acolo. Dar, mai important decât a mă duce eu acolo este coordonarea instituțiilor care să asigure locuințe provizorii pentru oamenii afectați. Cu titlul general, principala problemă pe care România o are azi este neîncrederea oamenilor în clasa politică. Și asta e lucrul la care noi trebuie să lucrăm zi de zi, pentru a recâștiga această încredere, fără de case societatea nu poate să avanseze.

Întreaga dezbatere a serii o puteți urmări aici: