Sindromul ovarelor polichistice, o afecțiune de care suferă milioane de femei din întreaga lume, are un nou nume: „Existau multe prejudecăți și mituri”

O afecțiune care poate afecta fertilitatea femeilor și riscul de diabet rămâne nediagnosticată în multe cazuri, dar experții speră că atribuirea unui nou nume acesteia va ajuta mai multe paciente să beneficieze de îngrijire medicală, notează CNN.

Sindromul ovarului polichistic, sau PCOS, se poate manifesta prin apariția de chisturi la nivelul ovarelor, așa cum sugerează și denumirea. Cu toate acestea, afecțiunea poate include mult mai multe simptome, printre care cicluri menstruale neregulate, dificultăți în a rămâne însărcinată, alopecie de tip feminin, diabet de tip 2 și boli cardiovasculare, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).

Se estimează că între 10% și 13% dintre femeile aflate la vârsta fertilă din întreaga lume sunt afectate de SOPC, dar aproximativ 70% dintre ele nu știu că suferă de această afecțiune, potrivit OMS.

Sindromul ovarian metabolic poliendocrin

Unul dintre motive ar putea fi faptul că denumirea nu descrie foarte bine afecțiunea în sine, a declarat dr. Helena Teede, endocrinolog și profesor în domeniul sănătății femeilor la Universitatea Monash din Australia. Teede, care coordonează procesul de schimbare a denumirii, este autoarea principală a unui articol publicat marți în revista „The Lancet” cu privire la această schimbare.

De-a lungul carierei sale de peste 25 de ani, Teede a declarat că a trebuit să clarifice neînțelegerile care îi determină pe oameni să creadă că această afecțiune se rezumă doar la chisturi ovariene, ceea ce a dus la diagnostice eronate și tratamente inadecvate.

Articolul publicat în revista „The Lancet” schimbă oficial denumirea afecțiunii într-una care, speră cercetătorii, va oferi mai multă claritate: sindromul ovarian metabolic poliendocrin, sau PMOS.

Nu este vorba doar de chisturi

Unul dintre obiectivele principale ale noii denumiri este de a sublinia importanța gamei largi de efecte pe care această afecțiune le are asupra celor care suferă de ea.

„Denumind această afecțiune ovar polichistic, pierdem din vedere imaginea de ansamblu”, a spus dr. Alla Vash-Margita, profesor asociat de obstetrică, ginecologie și științe reproductive la Universitatea Yale și șef de secție pentru ginecologie pediatrică și adolescentină la Școala de Medicină Yale.

„Existau multe prejudecăți și mituri legate de această denumire. Oamenii credeau că au chisturi mari, ceea ce nu este adevărat”, a spus ea.

Sindromul a fost inițial considerat o afecțiune a sistemului reproductiv, a spus dr. Andrea Dunaif, profesor de medicină în cadrul secției de endocrinologie a Școlii de Medicină Icahn de la Mount Sinai din New York.

S-a descoperit că este asociat cu o ușoară creștere a nivelului hormonilor masculini, care poate provoca menstruații neregulate și probleme de fertilitate. Apoi, în anii 1980, a spus ea, cercetătorii au descoperit că este asociat și cu rezistența la insulină, adică cu faptul că organismul nu răspunde la nivelurile normale de insulină din sânge.

„Organismul trebuie să producă mai multă insulină, iar dacă acesta nu reușește să țină pasul cu nevoile, se poate dezvolta diabetul”, a spus Dunaif.

De atunci, cercetările au indicat că este vorba de o tulburare metabolică majoră, care prezintă riscuri crescute de afecțiuni precum bolile hepatice și cardiace, a adăugat ea.

Mai recent, alte simptome au fost asociate cu PMOS, inclusiv apneea de somn, depresia, anxietatea și dismorfia corporală, a spus Vash-Margita.

Noul nume „va impune ca această afecțiune să fie luată în serios”

Partea „poliendocrină” a noului nume descrie mai bine această afecțiune ca fiind una endocrină sau hormonală, a spus Teede. Persoanele cu PMOS au o perturbare a sistemului endocrin (sau a sistemului de mesageri chimici) al organismului, ceea ce poate duce la efecte pe scară largă, a adăugat ea.

Drumul către schimbarea denumirii a durat 14 ani și a necesitat colaborarea la nivel mondial a 56 de organizații de pacienți și profesioniști, potrivit articolului din The Lancet.

„Această schimbare va redefini discuția și va impune ca această afecțiune să fie luată în serios, ca o afecțiune de sănătate complexă și de lungă durată, așa cum este”, a declarat Rachel Morman, președinta Verity PCOS UK, într-un comunicat de presă.

Speranța este că o nouă denumire va contribui la acordarea atenției pe care o merită această afecțiune, a spus Dunair. Medicii din domeniul ginecologiei au făcut o treabă destul de bună în a lua în serios această afecțiune, a spus ea. Dar, deoarece PMOS afectează atât de multe părți ale corpului, toate specialitățile medicale ar trebui să fie mai conștiente și să colaboreze pentru a trata eficient pacientele, a spus ea.

Mulți specialiști din domeniu sunt încântați de această nouă schimbare de denumire, dar Dunaif își exprimă îngrijorarea că aceasta nu reflectă încă pe deplin cele mai recente cunoștințe despre această afecțiune.

De exemplu, istoricul familial sugerează că și persoanele fără ovare pot fi afectate de aspectele metabolice ale acestei afecțiuni, a spus ea. De asemenea, denumirea ar fi mai precisă dacă ar fi împărțită în subtipuri, cum ar fi pentru persoanele care prezintă în principal simptome reproductive sau pentru cele care au simptome metabolice, a adăugat ea.

Vash-Margita, însă, consideră că PMOS este o denumire care reflectă mult mai bine realitatea impactului fizic și psihic și „descrie afecțiunea într-un mod mult mai adecvat, reflectând multiplele schimbări care au loc”, a spus ea.

Un termen care surprinde mai bine această realitate ar putea deschide calea către diagnostice mai bune, tratamente noi și o acoperire mai mare a asigurărilor pentru această afecțiune, a adăugat dr. Christina Boots, profesor asociat de obstetrică și ginecologie la Școala de Medicină Feinberg a Universității Northwestern.

„Sănătatea femeilor este cunoscută pentru finanțarea insuficientă”, a spus ea. „Recunoașterea faptului că aceasta acoperă nu doar problemele reproductive, ci și sănătatea mentală și cea metabolică, ar putea contribui la creșterea fondurilor alocate și a numărului de studii menite să o înțeleagă și să o trateze.”

Când ar trebui să discutați cu un medic despre PMOS

Un semn important îl reprezintă istoricul ciclurilor menstruale neregulate, a afirmat Dunaif. Opt sau mai puține cicluri menstruale pe an, sau cicluri care durează mai mult de 40 de zile fiecare, constituie un semn că ar trebui să fii evaluată pentru a depista o eventuală problemă hormonală, a spus ea.

Medicul tău îți poate verifica nivelul hormonilor pentru a depista rezistența la insulină sau un nivel crescut de androgeni, un hormon care poate provoca acnee, căderea părului sau creșterea părului pe corp, a spus Boots.

O mare parte din abordarea medicală actuală a PMOS constă în gestionarea simptomelor, mai degrabă decât în tratarea cauzei care stă la baza acestora, a spus Dunaif.

Prima intervenție recomandată este, de obicei, schimbarea stilului de viață către o dietă echilibrată și mai multă mișcare, a spus Vash-Margita. Pierderea în greutate a fost asociată cu ameliorarea simptomelor PMOS, a spus ea.

Se pot prescrie medicamente pentru simptomele metabolice, iar GLP-1 s-au dovedit a fi utile, deși nu există studii clinice majore la femeile cu PMOS, a spus Dunaif. Pilulele contraceptive sunt utilizate frecvent pentru a regla ciclurile menstruale și a reduce hormonii care pot provoca păr pe corp, acnee și căderea părului, a adăugat ea.

Tratamentele de fertilitate pot fi utilizate pentru a ajuta la inducerea ovulației la persoanele care încearcă să conceapă un copil cu această afecțiune, a adăugat Dunaif.

Totuși, răspunsul la tratarea PMOS nu constă doar în faptul că pacientele știu ce să caute și ce să facă, spun experții. Un element cheie într-un tratament bun al PMOS este găsirea unor furnizori de servicii medicale care să-și poată dedica cu adevărat timpul necesar pentru a analiza situația în ansamblu și a face recomandări adecvate pentru a elabora împreună un plan, a spus Boots.

„Nutriționistul îi spune un lucru, psihiatrul altceva, iar dermatologul altceva, așa că au de-a face cu atâția specialiști din domeniul lor de activitate, care de multe ori nu văd imaginea de ansamblu”, a spus ea. „Cred că este extrem de important să privim aceste paciente ca pe niște oameni și să facem tot posibilul să le oferim îngrijire cu empatie și să personalizăm tratamentul lor.”