Directorul Parcului Comana: Balta Comana are nevoie de un proiect de reconstrucţie. Luciul de apă s-a înjumătăţit

Directorul Administraţiei Parcului Natural Comana, Valentin Grigore, a declarat luni, pentru Agerpres, că suprafaţa bălţii Comana s-a înjumătăţit în ultimii 15 ani, ajungând de la 400 de hectare luciu de apă la aproximativ 200 de hectare.

În prezent, obiectivul este să se realizeze, cu fonduri europene, un nou proiect de reconstrucţie ecologică, în cadrul Programului de Dezvoltare Durabilă 2021-2027.

“Vrem să realizăm, în parteneriat cu CJ Giurgiu, proiectul Reconstrucţia ecologică a Bălţii Comana II în cadrul Programului de Dezvoltare Durabilă 2021-2027, deja am transmis instituţiei scrisoarea de intenţie (…). Asta ar fi a doua fază a reconstrucţiei ecologice începute în perioada 2008-2012, când Delta Neajlovului a fost deja inundată ca o reparaţie după asanările alea forţate făcute de regimul comunist în anii ’70. În perioada 2008-2012 zona s-a îndiguit şi s-a făcut deltă, acum vrem să facem etapa a doua, să înălţăm şi mai mult digul, să venim cu deversoare mai performante, să avem un control mai bun şi să avem un luciu de apă mai mare, ca să combatem pierderile de apă datorită schimbărilor climatice”, a precizat directorul Administraţiei Parcului Natural Comana, Valentin Grigore.

El spune că suprafaţa ocupată de Balta Comana este de 1.200 de hectare, din care efectiv luciul de apă era de 400 de hectare. Din cauza secetei, în ultimii 15 ani această suprafaţă s-a înjumătăţit şi acum este de aproximativ 200 de hectare.

“Dacă am sta încă 15 ani în aşteptare şi nu am iniţia acest proiect de reconstrucţie, efectul ar fi de colmatare. De aceea vrem să realizăm un proiect prin care să atragem fonduri europene, în parteneriat cu CJ Giurgiu”, a completat Valentin Grigore.

În arealul Bălţii Comana trăiesc 212 specii de păsări şi 31 de specii de peşti, zona fiind deja recunoscută ca a doua Deltă a României.