Sindicatele din învăţământ îi cer preşedintelui Nicuşor Dan să nu promulge ”măsurile anti-educaţie”, pe fondul efectelor ”dezastruoase” pe care le vor avea

Sindicatele din învăţământ au trimis, vineri, un memoriu preşedintelui Nicuşor Dan, în care îi solicită ca, în calitate de mediator între stat şi societate, să vină în sprijinul învăţământului românesc, prin blocarea “măsurilor anti-educaţie cuprinse în Legea privind unele măsuri fiscal-bugetare”.

“Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ, Federaţia Sindicatelor din Educaţie “Spiru Haret” şi Federaţia Naţională Sindicală “Alma Mater”, în numele celor peste 250.000 de salariaţi din învăţământ ale căror drepturi şi interese le reprezintă, vă solicită sprijinul în vederea soluţionării problemelor cu care se confruntă personalul din învăţământul preuniversitar şi superior, generate de măsurile politice pentru diminuarea deficitului bugetar adoptate de Guvern, cu consecinţe deosebit de grave asupra angajaţilor din învăţământ şi a beneficiarilor educaţiei. Ne referim, desigur, la Legea privind unele măsuri fiscal-bugetare, care, printr-o serie de articole (respectiv: art. LIII, art. LIV, art. LV, art. LVI, art. LVIII, art. LIX), modifică şi completează dispoziţiile Legii învăţământului preuniversitar nr. 198/2023 şi ale Legii învăţământului superior nr. 199/2023, cu efecte dezastruoase asupra salariaţilor din învăţământ şi a actului educaţional,”, se arată în document.

Efectele măsurilor fiscale asupra învățământului

Potrivit sindicaliştilor, textele respective reglementează: majorarea efectivelor de elevi, preşcolari şi/sau antepreşcolari în raport de care unităţile de învăţământ au personalitate juridică; majorarea efectivelor de elevi, preşcolari şi/sau antepreşcolari la clasă/grupă; instituirea unui tarif la plata cu ora la un nivel mult inferior celui existent în prezent; modificarea normei didactice de predare-învăţare-evaluare, de instruire practică şi evaluare curentă în sensul creşterii acesteia cu 2 ore săptămânal; limitarea degrevărilor pentru personalul didactic de conducere, de îndrumare şi de control la cel mult jumătate din norma didactică suplimentară; etc.

CITEȘTE și Preşedintele FSLI: De săptămâna viitoare reluăm protestele. Mărirea normei didactice înseamnă dezastru

În cazul în care nu se va proceda la eliminarea prevederilor respective, printre efectele care vor afecta sistemul de învăţământ preuniversitar se numără, potrivit sindicatelor, dispariţia a cel puţin 15.000 de norme/posturi didactice, cu riscul ca, începând cu 1 septembrie, mii de cadre didactice să rămână fără serviciu, dispariţia a sute de unităţi de învăţământ, existând riscul concedierii personalului didactic auxiliar şi administrativ încadrat la nivelul unităţilor care vor fi comasate, revenirea la efectivele de elevi/preşcolari “istorice” şi comasări de grupe/clase, având drept consecinţă scăderea calităţii actului educaţional şi reducerea numărului de norme/posturi. Alte efecte ar putea fi imposibilitatea atribuirii orelor rămase libere în regim de plata cu ora, din cauza remuneraţiei derizorii (prin scăderea cu peste 50% a tarifului), precum şi imposibilitatea practică şi obiectivă de desfăşurare a activităţii de către personalul didactic de conducere, de îndrumare şi de control (atât activitatea la catedră, cât şi cea specifică funcţiei deţinute.

Reducerea numărului de norme didactice

“Practic, Executivul a introdus în lege textele respective, având la bază date pur contabile prezentate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, fără a ţine cont de realitatea din sistem, de posibilităţile reale ale sistemului de a face faţă unor asemenea schimbări si de opiniile specialiştilor în ştiinţele educaţiei. (…) Argumentul precum că în sistemul educaţional există peste 30.000 de norme plătite în regim de plata cu ora şi, drept urmare, sunt suficiente posturi pentru soluţionarea noilor completări de normă sau a restrângerilor de activitate, nu este unul care poate fi acceptat deoarece: normele nu sunt uniform distribuite pe unităţi şcolare sau pe discipline; majorarea normei didactice la învăţători nu influenţează cu nimic dispariţia normelor în regim de plata cu ora pentru această categorie (…); sunt multe unităţi unde nu există ore atribuite în regim de plata cu ora; în aceste situaţii, fie vor intra profesorii titulari în restrângere de activitate, pentru că nu au cum să aibă catedra de 20 de ore, fie li se va diminua salariul; (…) multe norme plătite în regim de plata cu ora provin din normele directorilor de unităţi şcolare şi a inspectorilor şcolari (peste 5.000 de astfel de posturi) degrevaţi; toate aceste posturi nu pot fi ocupate de către personalul aflat în restrângere de activitate”, argumentează semnatarii documentului.

CITEȘTE și Pachetul doi de măsuri de reformă va fi anunţat săptămâna viitoare, a transmis Ioana Dogioiu

Potrivit acestora, “reducerea numărului de norme didactice a fost prezentată ca o măsură de eficientizare, când, de fapt, ea va conduce la: scăderea calităţii actului educaţional, apariţia şomajului în rândul cadrelor didactice şi descurajarea tinerilor să aleagă o carieră didactică, văzând-o ca pe un domeniu incert şi lipsit de siguranţă”.

Comasarea unităţilor de învăţământ

Şi comasarea unităţilor de învăţământ, deşi argumentată prin eficienţă, va avea efecte negative semnificative, la fel ca şi mărirea numărului de elevi în clase, adaugă documentul.

“Afirmaţii de tipul “au fost şi clase cu 35-40 şi a fost în regulă” nu reprezintă un argument, ci demonstrează lipsa de profesionalism şi desconsiderarea sistemului educaţional. Încărcarea excesivă a personalului de conducere şi control are efecte negative asupra întregului sistem prin: neglijarea rolului didactic şi managerial esenţial; absenţa mentoratului şi a sprijinului pentru profesori; decizii administrative superficiale şi ineficiente etc. Ministerul Educaţiei şi Cercetării trebuie să înţeleagă că şi director sau inspector eficient şi profesor care să-şi îndeplinească, în acelaşi timp, atribuţiile care revin unui profesor, nu aduce plus valoare în sistem, ci din contră. Toate aceste contraargumente evidenţiază faptul că măsurile de “eficientizare” pot avea un cost mult mai mare pe termen mediu şi lung, afectând direct calitatea educaţiei şi statutul profesional şi social al angajaţilor din învăţământ şi viitorul beneficiarilor primari“, au transmis conducerile federaţiilor sindicale, notează Agerpres.

Reprezentanții BNS, discuții cu vicepremierul Dragoș Anastasiu. Sindicatele denunţă reforma companiilor de stat

Sindicatele denunţă reforma companiilor de stat, anunţată de Guvern. E necesară curăţenia în acest sector, dar Executivul nu va avea curajul să o ducă la bun sfârșit, spun liderii de sindicat, care, în plus, acuză statul de comportament golănesc. Însă analiștii susțin că e o evoluție pozitivă, în special reducerea indemnizațiilor membrilor Consiliilor de Administrație, considerate nejustificat de mari.

23 July 2025, 14:33 (actualizat 23 July 2025, 18:58)