„Silicon Valley” din India rămâne fără apă. Locuitorii sunt îndemnați să facă mai puține dușuri și să folosească tacâmuri de unică folosință

Cisterna de apă sosește o dată la două săptămâni, iar cei 1.000 de litri pe care îi aduce ar trebui să deservească sute de oameni din suburbia celei mai importante metropole hi tech din India. Aici, femeile se înghesuie cu gălețile goale pentru a-și potoli setea, notează CNN, într-un articol despre criza de apă în cel mai tehnologizat oraș al Indiei.

Priveliștea nu este neobișnuită, spune Susheela, o locuitoare din suburbia Bandepalya, care are nevoie de apă pentru familia sa de patru persoane.

„Uneori izbucnesc bătăi, sunt multe certuri”, a povestit femeia. „Dar ce putem să facemi? Avem nevoie de apă. Suntem disperați”.

Citește și: Raport UNICEF | OMS: Femeile, mult mai încercate decât bărbații de criza de apă. 1,4 milioane de oameni mor anual din cauza lipsei apei și igienei

Robinetele Susheelei – la fel ca ale altor milioane de oameni – din orașul Bengaluru, situat în sudul țării, au secat, iar puțurile forate care alimentează cu apă gospodăriile sunt goale.

Centrul tehnologic, cunoscut drept „Silicon Valley” al Indiei și sediul unor multinaționale gigant precum Infosys și Wipro, are nevoie de aproximativ 2 miliarde de litri de apă în fiecare zi pentru cei aproape 14 milioane de locuitori. Dar aceste cifre au scăzut la niveluri alarmante, cu aproximativ 50% în ultima săptămână, potrivit președintelui consiliului de alimentare cu apă și canalizare al orașului, V. Ram Prasat Manohar.

Locuitorii au fost sfătuiți să folosească apa cu moderație – să facă baie în zile alternative, să folosească tacâmuri de unică folosință și să limiteze spălarea hainelor și a ustensilelor.

Este o criză care a fost descrisă ca fiind cumplită de către cei care locuiesc în Bengaluru – iar experții avertizează că situația se va înrăutăți pe măsură ce nivelul de mercur va crește în perioada premergătoare verii.

„Am avertizat în legătură cu acest lucru de peste un deceniu”, spune specialistul în climatologie T.V. Ramachandra, de la Centrul pentru Științe Ecologice. „Este o culme a creșterii urbane neplanificate, a defrișărilor rapide și a crizei climatice în curs de desfășurare – și toată lumea plătește prețul.”

De la orașul-grădină al Indiei la lacuri secate

Timp de zeci de ani, Bengaluru – cunoscut și sub numele de Bangalore – a fost cunoscut pentru vasta rețea de lacuri artificiale care asigurau apa pentru locuitorii orașului. Abundența de verdeață și pădurile din jur, potențate de altitudinea de 900 de metri și de clima plăcută, i-au adus porecla de „orașul-grădină al Indiei”.

Însă, de la începutul anilor 1990, Bengaluru a cunoscut o urbanizare rapidă, deoarece transformarea sa într-un important centru tehnologic a dus la o creștere exponențială. Dezvoltatorii au tăiat pădurile și au construit în jurul lacurilor sale, în timp ce orașul de aproximativ 4 milioane de locuitori a explodat și a ajuns să găzduiască de peste trei ori mai mulți oameni.

Pe măsură ce straturile de asfalt au măturat orașul, Bengaluru și-a pierdut capacitatea de a absorbi apa, a declarat Ramachandra.

Citește și: Criză de apă în Franța. Ce au impus autoritățile. Restricțiile sunt neplăcute pentru locuitori și au urmări pentru economia locală

„Astăzi, 83% din Bangalore este acoperit de beton”, a adăugat el. „Nu există vegetație. Nu există nicio posibilitate ca reîncărcarea apelor subterane să se întâmple mai departe pentru a ajunge la straturile subiacente. Este o mare problemă”.

Mai mult de 70% din apa orașului provine din râul Cauvery, un curs de apă important care traversează sudul statului Karnataka, a cărui capitală este Bengaluru.

Dar, pe măsură ce orașul s-a extins, autoritățile nu au avut timp suficient pentru a extinde rețeaua de conducte de apă în noile cartiere, aceste zone bazându-se pe apa subterană extrasă prin foraje.

Un muson slab de anul trecut a epuizat nivelul apelor subterane, provocând o penurie de apă pentru populația uriașă a orașului.

Pentru aproximativ 4 milioane de locuitori, care se bazează pe puțuri forate și care locuiesc în principal la periferia orașului, situația este mult mai gravă. Aproximativ 7.000 din cele aproximativ 16.000 de puțuri forate din oraș au secat, potrivit ministrului șef adjunct din Bengaluru, D.K. Shivakumar.

„Pentru cele 11 milioane de persoane (care depind de râul Cauvery), există ceva lipsă, dar nu este o criză mare”, a explicat inginerul și cercetătorul în domeniul apei din Bengaluru, Vishwanathan.

„Pentru celelalte trei milioane și jumătate de persoane care depind în totalitate de apele subterane, este o criză reală, deoarece apele subterane se usucă.”

Lupta pentru apă

Locuitorii din Bandepalya, o suburbie a locuitorilor cu venituri mici din sudul orașului, stau la coadă cu găleți de la ora 9 dimineața, așteptând sosirea cisternei cu apă.

Cisternele private comandate de guvern distribuie apă în cartiere atunci când nivelul râurilor și al apelor subterane este scăzut, taxând rezidenții pentru acest serviciu și majorând prețurile atunci când cererea crește.

Cisterna sosește abia după amiază în Bandepalya. Urmează scene de haos și anxietate în timp ce oamenii se grăbesc să-și umple gălețile și să le aducă acasă. Femeile încearcă să umple câte două găleți mari pentru a le transporta la casele lor din apropiere.

O femeie începe să lovească vasul pentru a-i verifica nivelul apei. Cisterna este golită în câteva minute.

Citește și: Politico: Următoarea criză a Europei – apa

„Primim apă o dată la 15 zile și trebuie să cumpărăm apă zilnic”, a declarat o femeie, adăugând că folosește apă îmbuteliată pentru a-și spăla copiii pe față dimineața. Cel mai mic copil chiar s-a îmbolnăvit din cauza acestei crize.

„Toate aceste bidoane sunt goale și nu au mai avut apă în ele de câteva zile”, spune femeia, arătând spre gălețile goale din casă. „Nu ne putem spăla hainele sau ustensilele. Vom colecta apa de ploaie în timpul musonului”.

Autoritățile au plafonat prețul acestor livrări comandate de guvern la 1.200 de rupii (14 dolari) pe cisternă, dar locuitorii spun că au greutăți financiare.

Susheela, rezidenta cu familia de patru persoane, spune că oamenii din Bandepalya câștigă de obicei între 6.000 și 8.000 de rupii (70 – 95 de dolari) pe lună, iar mulți dintre ei nu au altă soluție decât să cheltuiască acum jumătate din venitul lor pentru a cumpăra apă de la cisterne.

„Abia facem baie, folosim apa atât de rar. Dar cu toții ne luptăm”, a spus ea.

Geeta Menon, o asistentă socială care lucrează cu comunitățile cu venituri mici din Bengaluru, a declarat că această criză ar putea duce la îmbolnăviri, deoarece nivelul de igienă scade.

„Copiii își fac nevoile pe străzi pentru că nu au apă acasă, le este sete, oamenii nu pot găti”, a spus ea. „Aceasta nu este doar o problemă pe termen scurt, ci va avea repercusiuni pe termen lung dacă va continua.”

CNN a contactat Consiliul de alimentare cu apă și canalizare din Bengaluru, dar nu a primit încă un răspuns.

Criza de apă nu cruță pe nimeni

Dacă locuitorii cei mai săraci sunt cei mai afectați de criza de apă din Bengaluru, nici clasa de mijloc superioară nu a fost scutită.

Conducerea multor societăți de locuințe trimite zilnic actualizări rezidenților săi, avertizându-i cu privire la lipsa apei și îndemnându-i să fie atenți la consumul de apă.

Un complex de apartamente a trimis un anunț rezidenților săi prin care le spune că trebuie să reducă consumul de apă cu 50%.

„Situația apei este foarte alarmantă!”, scrie într-un anunț consultat de CNN. „Abia dacă primim apă prin intermediul alimentării Cauvery. Suntem pe deplin dependenți de apa din puțuri. Din cele 11 puțuri forate, doar 5 sunt în funcțiune. Nu avem absolut nicio modalitate de a ști când aceste puțuri vor seca. Nu va exista nicio perioadă de preaviz atunci când se va întâmpla acest lucru.”

Penuria de apă a forțat fabricile de confecții să încetinească producția, dublând în același timp facturile de apă ale restaurantelor, potrivit Reuters. Managerii unor firme globale îi lasă pe unii angajați să lipsească de la ședințe pentru a colecta apă din cisterne, arată sursa citată.

Între timp, criza s-a transformat într-un joc politic de învinuiri, cu câteva săptămâni înainte de alegerile naționale, partidele învinuindu-se între ele pentru situația creată.

Pentru Maher Taj, mamă a șapte copii, ultimele săptămâni au fost insuportabile. „Folosim baia de mai puține ori și ne spălăm cu rândul”, spune femeia. „Copiii noștri folosesc toaletele de la școală, iar soțul meu pe cea de la locul de muncă. Am redus consumul de apă în toate aspectele vieții. Asta îmi împinge familia la limită”.