Siguranţa naţională, pusă în pericol de bolile de inimă. Premieră: plan cu buget pentru bolile cardio şi cerebrovasculare

Şase din zece români sunt răpuşi de bolile cardiovasculare. E o problemă de siguranţă naţională, spun specialiştii, care au convins autorităţile să prevadă si un buget pentru limitarea cazurilor, nu doar să adopte o strategie pentru salvarea de vieţi omenești. Banii vor fi folosiți pentru prevenţie, diagnostic, tratament, dar şi la recuperarea după infarct sau AVC.

Vasile Barbu este unul dintre cei peste patru milioane de români depistaţi cu boli cardiovasculare. El a avut şansa să primească la timp tratament.

Vasile Barbu, Asociaţia pentru Protecţia Pacienţilor: Avem o criză de cardiologi în mediul rural. Stilul de viaţă la noi nu a fost unul corect, educaţia pentru sănătate este precară, au fost foarte multe epidemii, de infecţii, care au dat în timp boli cardiovasculare.

Prof. dr. Adrian Streinu-Cercel, medic infecţionist: Acum mişună covidul. Ce face covidul la tineret? Afectează corasonul, adică dă miocardită şi pericardită.

Acum avem însă o strategie cu un plan cu termene pentru prevenirea şi combaterea bolilor cardio şi cerebrovasculare. E aprobată de Guvern, cu un buget de peste 200 de milioane de euro pe 5 ani.

Specialiştii au lansat-o oficial chiar de Ziua Inimii, la Ateneul Român.

Diana Brâncuş, jurnalist senior TVR: Bolile de inimă sunt responsabile pentru şase din zece decese, în România, de trei ori mai mult decât cancerul. Planul specialiştilor are o ţintă ambiţioasă: să salveze 30 la sută dintre vieţile care altfel s-ar pierde, în următorii cinci ani.

Prof. dr. Dragoş Vinereanu, Fundaţia Română a Inimii: Faţă de ţările din jur, suntem cam la jumătate din numărul de proceduri. Vrem să ajungem cel puţin la 80 la sută. Mă refer la procedurile complexe de cardiologie intervenţională, electrofiziologie intervenţională, inclusiv procedurile pe care le facem în infarctul miocardic acut, în moartea subită şi în unităţile de terapie intensivă coronariană.

Prof. dr. Dafin Mureşan, Com. de Neurologie, Ministerul Sănătăţii: Ce vom avea din punct de vedere al neurologiei: mai multă tromboliză, mai multe trombectomii, deci mai mulţi pacenţi care beneficiază de aceste intervenţii absolut esenţiale, mai multe unităţi de tratament al accidentelor vasculare cerebrale, spitale mai bine organizate, o finanţare mai bună. Bugetul este alocat.

Alexandru Rogobete, ministrul Sănătăţii: La rectificarea bugetară, domeniul sănătăţii primeşte o sumă consistentă. Asta ne asigură demararea unor activităţi din această strategie, în special pentru dezvoltarea zonei de screening şi de prevenţie pentru bolile cardio şi cerebrovasculare. S-a extins reţeaua de spitale care tratează pacienii cu infarct miocardic acut.

Prof. dr. Cecilia Linde, Societatea Europeană de Cardiologie: În jur de 10 ţări au un plan pentru bolile cardiovasculare, dar aici, în România sunteţi pioneri pentru că aţi reuşit să obţineţi şi sprijinul Parlamentului ca să aveţi mijloace financiare pentru a pune în practică recomandările societăţii de cardiologie. Acest lucru este unic. Este o realizare majoră. Felicit România!

Oliver Varhelyi, comisarul european pentru Sănătate: Planul României pentru bolile cardiovasculare este menit să ajute oamenii să trăiască mai mult, mai fericiţi. Sperăm că va inspira mai multe state membre. Felicit România!