Cum pot fi salvați medicii de pericolul epuizării. Aproape 4 din 10 medici români prezintă risc mare de burnout

Tot mai mulţi medici au și ei nevoie să fie salvaţi. Cel puţin un medic din trei, în special cei tineri, se află în risc major de burnout. Iar acest lucru se întâmplă, de cele mai multe ori, din cauza marilor lipsuri ale sistemului. Există însă și soluții prin care poate fi prevenit burnout-ul.

Ce factori duc la epuizarea medicilor, ce consecinţe are pentru actul medical şi cum putem preveni tragediile. Ramona Avramescu a discutat cu invitații săi în emisiunea Punctul critic, de la ora 18.30, la TVR1.

Concediu de odihnă la timp şi socializarea de la evenimente medicale sunt soluţii anti-burnout aplicate la spitalul din oraşul băcăuan Buhuşi, unde sunt trataţi mii de pacienţi pe lună. Au fost atraşi destui specialişti astfel încât să rămână pentru fiecare şi timp de odihnă, evadare din rutină şi dezvoltare.

Constantin Poiană, manager, spitalul „Eduard Apetrei”, Buhuşi: Un medic nu face mai mult de 3-4 gărzi pe lună, o gardă pe săptămână este uman. Acceptăm şi trimitem medici la tot ce înseamnă manifestări ştiinţifice, evenimente medicale unde pot să socializeze. Socializarea poate duce nu la eradicarea burnout-ului, ci la limitarea lui.

Astfel de soluţii sunt însă foarte greu de aplicat în multe spitale cu deficit de specialişti sau cu volum mare de muncă, unde medicii sunt copleşiţi de avalanşa de pacienţi, de birocraţie şi de lipsuri. Sunt cazuri în care munceasc până la epuizare, chiar peste 30 de ore fără pauză, cu 6-7 gărzi pe lună. Ar trebuie să se odihnească după gardă, dar ei continuă să lucreze. Nu are cine să-i înlocuiască. Şi pacienţii au de suferit.

Vasile Barbu, preşedinte, Asociaţia Naţională pentru Protecţia Pacienţilor: Am întâlnit în unităţile de primiri urgenţe. Unul dintre pacienţi a fost uitat după o perdea, după ce medicul lucrase 18 ore continuu. I-a venit o urgenţă şi a uitat de ea pur şi simplu pentru că era obosit, terminat. Am constatat şi noi că medicul era obosit, chiar plângea efectiv. Era şi stresat. În asemenea condiţii nu se poate lucra.

Prof. dr. Cătălina Poiană, preşedinte, Colegiul Medicilor România: În momentul în care eşti epuizat, eşti mult mai supus riscului de greşeală.

Un studiu al Colegiului Medicilor din România arată cât de mare este acest pericol în sistemul medical de la noi, unde tot mai mulţi suferă de epuizare fizică, mentală şi emoţională, pe scurt: burnout.

Cifrele sunt îngrijorătoare: mai bine de o treime dintre medicii din România riscă să între în burnout, femeile, în măsură semnificativ mai mare decât bărbaţii. Riscul este foarte ridicat pentru mai bine de jumătate dintre medicii ATI şi oncologi.

SINDROM DE BURNOUT LA MEDICI
sursă: studiu CMR, 2023

36% – probabilitate mare de burnout
58% – epuizare
38% – femei, 31% – bărbaţi
47% – medici sub 35 de ani

Risc ridicat:
ATI – 54%
Oncologie – 53%
Pediatrie, Interne – 42%
Pediatrie, Chirurgie – 37%)

Dr. Sorin Paveliu, expert în politici de sănătate: Când vorbim despre burnout în sistemul sanitar, trebuie să înţelegem că vorbim în primul rând despre un sistem sanitar care nu este suficient de sigur. Burnout-ul este una dintre formele de manifestare a nenumăratelor insuficienţe şi lipse de protocoale sau protocoale încălcate pentru că trebuie să te descurci. Are foarte multe cauze, cele mai multe dintre ele aproape imposibil de rezolvat. Țin de birocraţie, de conflicte interne care există în interiorul oricărei unităţi mari, ţîn de disponibilitatea de tratamente, medicamente, de personal suficient, de numărul de gărzi pe care trebuie să le faci.

Gărzile, plătite acum la nivelul salariului din 2018, nu sunt luate în calcul nici la vechime. Şi tot mai mulţi medici fac doar una pe lună, care este obligatorie. Iar spitalele acoperă tot mai greu liniile de gardă.

Prof. dr. Cătălina Poiană, preşedinte, Colegiul Medicilor România: Poate că şi această regândire a modului de salarizare a gărzilor şi adaptând salarizarea lor la gradul lor de dificultate sau scăzând durata orelor într-o gardă foarte dificilă în aşa fel încât medicul să aibă şi răgaz de odihnă sau respectarea odihnei de a două zi sau trecerea orelor de gardă la vechime sunt argumente care ar putea să crească participarea medicilor în liniile de gardă.

Ministerul Sănătăţii vrea să introducă de la anul plata diferențiată pentru gărzi: cele de urgenţă să fie mai bine plătite, dar fără să scadă venitul medicilor care fac gărzi de monitorizare.