Lumina Sfântă, adusă la București. În noaptea de Înviere a ajuns în toate parohiile din țară și din Republica Moldova

Lumina Sfântă a fost adusă de la Ierusalim, sâmbătă seara, de superiorul Aşezămintelor Patriarhiei Române la Locurile Sfinte, părintele arhimandrit Teofil Anăstăsoaie, şi a fost oferită delegaţilor eparhiilor prezenţi la Aeroportul Internaţional „Henri Coandă”.

Patriarhul Daniel a primit Lumina Sfântă în cadrul unei procesiuni care a avut loc la Catedrala Patriarhală.

Ulterior, prin intermediul protopopiatelor, centrele eparhiale vor distribui Lumina Sfântă fiecărei parohii din cadrul lor, a informat Biroul de presă al Patriarhiei Române.

Şi în acest an, Lumina Sfântă a fost adusă, prin intermediul unui delegat al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, de la Bucureşti la Chişinău, unde a fost oferită parohiilor din Mitropolia Basarabiei.

„Aducerea şi oferirea Sfintei Lumini de la Ierusalim tuturor parohiilor din cuprinsul Patriarhiei Române constituie, aşadar, atât o mărturie a unităţii ecleziale, cât şi o manifestare a bucuriei pascale împărtăşite cu ocazia marelui praznic al Învierii Mântuitorului Iisus Hristos”, subliniază BOR.

Arhimandritul Teofil Anăstăsoaie, Reprezentantul Patriarhiei Române la Locurile Sfinte, care a venit cu Lumina Sfântă de la Ierusalim, a fost întâmpinat la Otopeni de o delegație condusă de Preasfințitul Părinte Paisie Sinaitul, Episcop vicar patriarhal.

„Asemenea lui Hristos, Care S-a jertfit pentru noi, oamenii, Biserica păstrează și arată, prezintă taina aceasta a Luminii într-un chip foarte simplu, ca lumânare sau ca și candelă, o lumină care trăiește în virtutea sacrificiului, o lumină care se oferă lumii ca lumină, dăruindu-se pe sine.”, a spus Preasfințitul Părinte Paisie Sinaitul potrivit basilica.ro.

„Lumina face posibilă viața, lumina face posibilă cunoașterea, face posibilă comunicarea, libertatea și accesul la realitate, la adevăr”, a continuat episcopul vicar patriarhal.

„Este nevoie și de crucea noastră, este nevoie de asceza noastră, de osteneala noastră, de nevoințele noastre, pentru a ajunge, pentru a urca acest drum spre lumină și spre bucuria Învierii. Pentru că, în ciuda a tuturor dificultăților din zilele noastre, noi, creștinii, nu trebuie să abandonăm niciodată datoria noastră de a fi lumină.”

„Noi, creștinii, nu ne putem mulțumi să fim doar noi luminați, ci trebuie să fim și mărturisitori ai luminii. Nu este de ajuns să primim lumina, ci trebuie să devenim noi înșine lumină, să devenim adevărați luminători”, a adăugat Preasfinția Sa.

„Ochii tuturor privesc spre lumină, ochii noștri însă trebuie să o și dea, să o și ofere celorlalți, astfel încât prin aceasta să se vădească credința noastră cea plină de lumină moștenită de la botezul nostru.”

Părintele episcop vicar patriarhal a încheiat urându-le tuturor sărbători pline de lumină și bucurie.

Ierarhul s-a oprit în sala de protocol a aeroportului pentru o scurtă declarație de presă. „Sfânta Scriptură ne spune că Dumnezeu este Lumina și de asemenea că Dumnezeu este un foc mistuitor, iar Hristos Domnul Însuși spune despre Sine: Eu sunt Lumina Lumii, cel ce mă urmează pe Mine nu va umbla întru întuneric”, a spus Preasfințitul Părinte Paisie Sinaitul.

Inaugurată de Patriarhul Daniel în anul 2009, tradiţia aducerii Sfintei Lumini de la Ierusalim în Sâmbăta Mare continuă şi în Anul Centenar al Patriarhiei Române.

***

Lumina Sfântă este considerată un miracol al ortodoxiei, care se întâmplă în fiecare an de Paşte la Ierusalim, în timpul Vecerniei Mari din Sâmbăta Mare, între orele 12:30 şi 14:30, când deasupra Sfântului Mormânt se aprinde un foc care se pogoară din cer, manifestându-se diferit în fiecare an şi care, în primele minute, nu frige.

Lumina este adusă credincioşilor de Patriarhul Ierusalimului.

Sfântul Mormânt este inspectat încă din Vinerea Mare, imediat după Prohod. Cei care fac această verificare – pentru a nu exista nicio bănuială de înscenare – sunt poliţişti civili, care nu sunt creştini. De obicei, aceştia sunt trei: un arab, un turc şi un reprezentant al Statului Israel. Rolul lor este de a inspecta încăperea Sfântului Mormânt pentru a nu exista vreo sursă de foc. De asemenea, îi controlează corporal pe cei care vor pătrunde acolo în momentul ceremoniei religioase. Apoi, la momentul potrivit, luminile se sting, uşa se sigilează, iar la intrare rămân doar gardienii.

După desfăşurarea slujbei, Patriarhul Ierusalimului, îmbrăcat doar cu un stihar alb, cu epitrahil şi brâu, se îndreaptă spre Sfântul Mormânt. La intrare, el este controlat de poliţişti în prezenţa martorilor care aparţin tuturor confesiunilor. Patriarhul desigilează intrarea în Mormânt şi pătrunde în prima încăpere, în Capela Îngerului, însoţit – conform tradiţiei – numai de un arab de religie islamică. Mai departe, patriarhul intră singur în încăperea propriu-zisă a Mormântului şi îngenunchează în faţa lespedei.

Ulterior, după rugăciune, cei prezenţi în biserică au adesea prilejul să observe o lumină precum un fulger, care vine prin cupola aflată deasupra Capelei Sfântului Mormânt. Pelerinii compară această lumină cu un glob care se împrăştie în mici bucăţi. Această lumină ajunge până la lespedea Sfântului Mormânt, aprinzând astfel vata presărată deasupra.

Rolul patriarhului este de a lua în mâini această vată aprinsă şi a o aşeza în două cupe de aur. Apoi se întoarce în Capela Îngerului şi aprinde două mănunchiuri de câte 33 de lumânări, apoi iese şi împarte lumina credincioşilor.