Semnificația zilei. Eugene O’Neil, povestea unui destin implacabil

Ce a vrut sa ne arate exact Eugene O’Neill e că tragedia antică greacă e eternă. Tot ce se schimbă e decorul. Aceleași lucruri se pot întâmpla și pe câmpiile Aticii, ori în cetatea Spartei, dar și în mediu de sticlă și oțel pe verticală.

Ca și în „Oedip” și „Antigona”, tema incestului, a blestemului ereditar și  a destinului implacabil apare frecvent în piesele lui, de pildă „Din jale se-ntrupează Electra”, „Patima de sub ulmi” sau „Luna pentru cei dezmoșteniți”.

O’Neil s-a născut într-o cameră de hotel în New York, dintr-un tată imigrant irlandez. Era actor și prinsese un rol în Contele de Monte Cristo, fapt care i-a adus ceva faimă și oarece bănuți. Așa că O’Neill a studiat la Princeton. N-a stat decât un an și a plecat să caute aur, apoi s-a făcut reporter.

Un an a fost internat într-un sanatoriu de tuberculoși, timp în care i-a citit pe marii dramaturgi europeni. Așa s-a apucat să scrie piese de teatru și a devenit cel mai mare dramaturg american.

A câștigat și Pulitzerul și Nobelul. În 1943 și-a dezmoștenit fiica, Oona care s-a măritat la doar 18 ani cu Charlie Chaplin, care avea 54. N-a mai vrut s-o vadă până a murit.