CSAT a stabilit condițiile în care pot fi doborâte dronele și avioanele militare care intră neautorizat în spaţiul nostru aerian

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) a decis că aeronavele și dronele militare care încalcă spațiul aerian al României vor fi doborâte la decizia comandantului misiunii, după regulile NATO, iar cele civile, la ordinul ministrului Apărării. CSAT s-a reunit ca să pună la punct protocolul de reacţie împotriva dronelor care intră neautorizat în spaţiul nostru aerian. Ramona Avramescu ne dă detalii.

CSAT a clarificat, joi, protocolul care trebuie urmat în situația aparatelor de zbor cu pilot sau fără, care ar ajunge fără autorizație în spațiul aerian al României. Este vorba de patru tipuri de situații: drone, avioane cu pilot care pot fi militare sau civile și rachete.

Cu excepția aparatelor civile, decizia doborârii aparatelor de zbor aparține comandantului militar al operațiunii.

În situația unor avioane civile care ar putea ajunge în spațiul aerian al României și nu s-ar conforma regulilor internaționale, decizia este la ministrul Apărării, este una de natură politică.

Discuția din CSAT vine după ce o dronă rusească a ajuns în spațiul aerian al României, a rămas în jur de 50 de minute, a fost însoțită de avioanele de poliție aeriană până când a intrat în Ucraina. În ultimele zile au fost mai multe incidente de acest tip și în alte țări europene membre NATO – Polonia, Estonia și Danemarca.

La finalul ședinței CSAT, ministrul Apărării a spus că decizia doborârii acestor aparate rămâne una de ultimă instanță, autoritățile române vor prefera o abordare prudentă din punct de vedere al strategiei de apărare, din mai multe rațiuni.

Ședinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării a fost convocată de preşedintele României, Nicuşor Dan.

România a adoptat cu greu, în primăvara acestui an, legea care reglementează procedura în cazul unei aeronave – cu pilot sau fără pilot – ce pătrunde ilegal în spațiul aerian românesc. Abia acum urmează ca militarii să afle concret care este lanțul de comandă și cine are autoritatea de a da ordinul de doborâre.

Potrivit unor specialiști, este posibil ca, în cazul dronelor, decizia să fie luată de ministrul Apărării. În schimb, în situația unor avioane pilotate, ordinul ar putea veni chiar de la președintele României, care, conform Constituției, este comandantul suprem al armatei. „Răspunderea va pica, în acest caz, pe umerii lui”, spun surse din forțele aeriene.

Deși legea a fost adoptată, lanțul exact de comandă nu a fost încă prezentat publicului.

Astfel, rămâne de clarificat cine poate decide, în mod concret, doborârea unei aeronave intrate neautorizat în spațiul aerian românesc.

Problema este una presantă. În ultimii ani, România s-a confruntat în mod repetat cu drone rusești căzute sau detectate aproape de graniță.

Potrivit Ministerului Apărării Naționale, în cel puțin 38 de cazuri au fost găsite pe teritoriul României resturi de drone rusești, iar de 11 ori radarele au înregistrat pătrunderi ilegale în spațiul aerian. Cel mai recent incident de acest tip s-a produs în urmă cu aproximativ 12 zile.

___________________________________________________________

Pe ordinea de zi a şedinţei, conform site-ului https:www.presidency.ro, sunt incluse subiecte referitoare la:

* stabilirea obiectivelor care necesită măsuri de protecţie contra ameninţărilor specifice sistemelor de aeronave fără pilot la bord şi a cerinţelor tehnice generale ale echipamentelor şi sistemelor tehnice pentru implementarea măsurilor de protecţie;

*stabilirea persoanelor care au dreptul de a ordona sau de a aproba executarea unor măsuri împotriva aeronavelor şi a vehiculelor aeriene care utilizează neautorizat spaţiul aerian naţional şi pentru stabilirea procedurii de informare cu privire la unele măsuri întreprinse pentru controlul utilizării spaţiului aerian naţional;

De asemenea, în cadrul şedinţei Consiliului vor fi analizate şi alte tematici de actualitate din domeniul securităţii naţionale.

***

Actualul preşedinte Nicuşor Dan a mai convocat CSAT la 30 iunie 2025. Prima temă dezbătută s-a referit, conform https://csat.presidency.ro/, la impactul evaziunii fiscale asupra securităţii economice a României. Membrii Consiliului au subliniat că evaziunea fiscală rămâne o vulnerabilitate majoră, care afectează bugetul de stat, slăbeşte capacitatea instituţiilor de a furniza servicii publice de calitate şi creează inechitate între contribuabili. În acest sens, membrii Consiliului au convenit că sunt imperative câteva direcţii imediate: intensificarea controalelor, digitalizarea accelerată a sistemului fiscal şi utilizarea tuturor instrumentelor legale pentru a recupera prejudiciile aduse statului român.

Tot la şedinţa din 30 iunie, membrii Consiliului au analizat şi au aprobat forţele armate ale României care pot fi puse la dispoziţie pentru participarea la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român în anul 2026.

Membrii CSAT au reafirmat, de asemenea, că ţara noastră susţine eforturile Statelor Unite ale Americii pentru încetarea conflictului armat din Ucraina şi condamnă lipsa voinţei politice din partea Moscovei în direcţia păcii şi refuzul acesteia pentru un armistiţiu complet, imediat şi necondiţionat. Dată fiind importanţa unui viitor aranjament de pace în Ucraina, în cadrul reuniunii Consiliului s-a discutat şi contribuţia României la discuţiile privind obţinerea unei păci juste, cuprinzătoare şi durabile. În acest sens, membrii CSAT au menţionat că negocierile nu pot avea loc fără Ucraina şi UE, iar o pace stabilă trebuie să excludă ferm orice încercare rusă de redivizare a Europei în sfere de influenţă, mai informează https://csat.presidency.ro/.

***

Anterioara şedinţă a CSAT a avut loc la 30 aprilie 2025 şi a fost convocată de preşedintele interimar, Ilie Bolojan. La finalul şedinţei, preşedintele interimar a declarat că s-a aprobat un proiect privind creşterea capacităţii de apărare a României, etapizat, până în anul 2030. “Al doilea element legat de creşterea capacităţii de apărare este accesarea creditului pus la dispoziţie de către Comisia Europeană pentru ţările Uniunii Europene, în vederea dotării suplimentare pe apărare. În acest sens, s-a format un grup de lucru care va fi condus de Cancelaria Prim-Ministrului şi susţinut de reprezentanţii Ministerelor Apărării şi Economiei, care va pregăti aplicaţia României pentru accesarea acestui credit. Este un credit avantajos, care va avea o durată de rambursare de peste 40 de ani şi o perioadă de graţie de 10 ani de zile, şi, în felul acesta, România îşi poate îmbunătăţi capabilităţile militare în anii următori fără să fim în situaţia în care să punem o presiune mare pe bugetul naţional.”, a afirmat Ilie Bolojan.

Un alt proiect de pe ordinea de zi a CSAT din 30 aprilie a fost, conform preşedintelui interimar, Legea Apărării Naţionale a României – un proiect de lege care face parte din cele patru legi care au mai rămas de aprobat la începutul acestui an. “Două dintre legi au fost deja votate de Parlament, au fost contestate la Curtea Constituţională, dar contestaţia a fost respinsă, şi în cursul lunii mai vor fi promulgate, iar avizarea acestei legi permite introducerea ei în procedura parlamentară şi sper ca până la finalul lunii mai şi această lege să fie aprobată de către Parlamentul României. Cea de-a patra lege este în fază de analiză la Guvern şi la finalul lunii mai şi aceasta ar urma să intre în avizare la CSAT şi apoi în procedura parlamentară, sperând că în luna iunie toate cele patru legi vor fi promulgate”, a mai spus preşedintele interimar, Ilie Bolojan.

Alte proiecte importante ale reuniunii din 30 aprilie au fost legate de: un acord de principiu pentru ca finalizarea lucrărilor la hidrocentralele din România să fie considerat un proiect de siguranţă naţională; actualizarea planului naţional privind mobilitatea militară.

La 19 mai 2025, preşedintele interimar, Ilie Bolojan, a promulgat legea privind controlul utilizării spaţiului aerian, ce are ca obiect de reglementare o serie de măsuri pentru controlul utilizării spaţiului aerian naţional, stabilind autorităţile şi instituţiile care au competenţe în luarea măsurilor de prevenire şi contracarare a utilizării spaţiului aerian naţional de către aeronave, sisteme de aeronave fără pilot la bord şi alte vehicule aeriene.

Tot la 19 mai 2025, preşedintele interimar, Ilie Bolojan, a promulgat legea care reglementează desfăşurarea pe timp de pace a misiunilor şi operaţiilor militare pe teritoriul statului român atunci când nu este instituită starea de urgenţă, de asediu, de mobilizare ori de război. Potrivit actului normativ, structurile desemnate din Armata României, în funcţie de necesităţile operaţionale, vor putea fi transferate, pentru perioade determinate de timp, sub diferite grade de autoritate, în relaţia cu comandantul forţelor armate străine care conduce o operaţie militară pe teritoriul statului român.

***

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării este, conform Constituţiei, o autoritate administrativă autonomă, sub controlul Parlamentului, care se ocupă cu organizarea şi coordonarea unitară a activităţilor care privesc apărarea ţării şi siguranţa naţională.

Preşedintele ţării îndeplineşte funcţia de preşedinte al CSAT, în timp ce prim-ministrul este vicepreşedinte al Consiliului. Membrii CSAT sunt: ministrul Apărării Naţionale, ministrul Afacerilor Interne, ministrul Afacerilor Externe, ministrul Justiţiei, ministrul Economiei, ministrul Finanţelor Publice, directorul Serviciului Român de Informaţii, directorul Serviciului de Informaţii Externe, şeful Statului Major al Apărării şi consilierul prezidenţial pentru securitate naţională.

CSAT se convoacă de către preşedintele acestuia, trimestrial sau ori de câte ori este necesar, dar poate fi convocat şi la iniţiativa a cel puţin unei treimi din numărul membrilor săi.

Şedinţele CSAT au un caracter secret, se desfăşoară în prezenţa a cel puţin două treimi din numărul membrilor săi şi sunt conduse de preşedintele acestuia, iar în absenţa sa, de vicepreşedinte. Ordinea de zi este stabilită de preşedinte, prin consultarea vicepreşedintelui.