António Guterres a declarat că ONU se confruntă cu o criză financiară care „se adâncește, amenințând realizarea programelor” și că fondurile ar putea să se epuizeze până în iulie.
El a scris într-o scrisoare adresată tuturor celor 193 de state membre că acestea trebuie să își onoreze plățile obligatorii sau să revizuiască regulile financiare ale organizației pentru a evita colapsul.
Avertismentul vine după ce cel mai mare contribuabil al ONU, SUA, a refuzat să contribuie la bugetele sale obișnuite și de menținere a păcii și s-a retras din mai multe agenții pe care le-a numit „risipă de bani ai contribuabililor”. Mai mulți alți membri au restanțe sau pur și simplu refuză să plătească, conform BBC.
Deși Adunarea Generală a ONU a aprobat o modificare parțială a sistemului său financiar la sfârșitul anului 2025, organizația se confruntă în continuare cu o criză financiară masivă, agravată de o regulă care o obligă să ramburseze bani pe care nu i-a primit niciodată.
La sediul său din Geneva, au fost afișate peste tot semne de avertizare privind situația. Într-o încercare aproape disperată de a economisi bani, scările rulante sunt oprite în mod regulat, iar încălzirea este redusă.
Guterres a scris în scrisoarea sa că ONU s-a confruntat și în trecut cu crize financiare, dar că situația actuală este „categoric diferită”.
„Deciziile de a nu onora contribuțiile stabilite, care finanțează o parte semnificativă a bugetului regulat aprobat, au fost acum anunțate oficial”, a declarat secretarul general, fără a numi state membre specifice.
El a spus că „integritatea întregului sistem” depinde de respectarea de către state a obligației lor, prevăzute în Carta ONU, de a plăti „contribuțiile stabilite”, adăugând că 77% din totalul datorat a fost plătit în 2025, lăsând o sumă record neplătită.
Guterres a afirmat că o regulă care obligă ONU să returneze statelor fondurile necheltuite pentru anumite programe, dacă nu poate implementa un buget, creează o „dublă lovitură”, în care organizația este „așteptată să returneze bani care nu există”.
„Nu pot sublinia suficient urgența situației cu care ne confruntăm acum. Nu putem executa bugete cu fonduri neîncasate și nici nu putem returna fonduri pe care nu le-am primit niciodată.”
Ca urmare, ONU returnează acum milioane de dolari pe care, în realitate, nu i-a avut niciodată.
Scrisoarea precizează: „Chiar în această lună, ca parte a evaluării pentru 2026, am fost obligați să returnăm 227 de milioane de dolari, fonduri pe care nu le-am colectat.”
„Concluzia este clară”, a scris Guterres. „Fie toate statele membre își onorează obligațiile de plată integral și la timp, fie statele membre trebuie să reformeze fundamental regulile noastre financiare pentru a preveni un colaps financiar iminent.”
Agențiile ONU primesc rareori toți banii pe care îi solicită pentru a face față crizelor umanitare, însă ultimele 12 luni au fost deosebit de dificile.
SUA este cel mai mare contributor al ONU, însă președintele Donald Trump a declarat că organizația nu își îndeplinește „marele potențial” și a criticat-o pentru că nu a sprijinit eforturile de pace conduse de SUA.
SUA nu și-au plătit contribuția la bugetul regulat al ONU în 2025 și au oferit doar 30% din finanțarea estimată pentru operațiunile de menținere a păcii ale ONU.
Apoi, în ianuarie, Trump a retras SUA din zeci de organizații internaționale, inclusiv din 31 de agenții ale ONU, pentru a „pune capăt finanțării și implicării contribuabililor americani în entități care promovează agende globaliste în detrimentul priorităților SUA”.
La sfârșitul lunii decembrie, SUA au promis 2 miliarde de dolari pentru programele umanitare ale ONU, avertizând că organizația internațională trebuie să „se adapteze sau să moară”, o fracțiune din cele 17 miliarde de dolari cheltuite în 2022.
Alte țări, precum Marea Britanie și Germania, au anunțat de asemenea reduceri semnificative ale ajutorului extern, ceea ce va afecta inevitabil activitatea ONU.
Guterres avertizase mai devreme, în aceeași lună, că ONU se confruntă cu cea mai fragilă situație financiară din ultimii ani, invocând din nou taxele neplătite, după ce declarase în octombrie că organizația se află într-o „cursă spre faliment”.
Separat, Trump a fost acuzat de critici că încearcă să înlocuiască unele funcții ale ONU cu propriul său „Consiliu pentru Pace”, menit să supravegheze eforturile de reconstrucție din Gaza.
Președintele SUA a declarat că activitatea acestuia s-ar desfășura „în colaborare cu Națiunile Unite”, însă, întrebat anterior de un jurnalist Fox TV dacă acest consiliu ar putea lua locul ONU, el a răspuns: „Ei bine, s-ar putea.”
Urmărește-ne pe Google News
