Școlile au nevoie de specialiști în psihoterapie și psihologie. România are un consilier la 800 de elevi
Stres, anxietate, depresie, tulburări alimentare, adicţii, acestea sunt problemele care îi aduc pe elevi în cabinetele consilierilor şcolari. Mulţi vin şi pentru sfaturi legate de carieră, de cum să înveţe mai bine sau să comunice mai uşor. Problema e că numărul de consilieri e mic. Şi, uneori, competenţa lor este depăşită de problemele copiilor.
Deşi sunt rezervaţi atunci când vine vorba despre consiliere, anxietatea, stresul şi emoţiile îi fac pe liceeni să ceară ajutor, potrivit unui studiu făcut de Unitatea de Cercetare în Educaţie. Consilierii spun că dincolo de nevoile socio-emoţionale, copiii vin şi pentru sfaturi de comunicare şi relaţionare cu profesorii, părinţii şi colegii. Abia pe locul trei sunt nevoile de autocunoaştere şi orientare în carieră.
ALINA HORA – consilier şcolar, Şcoala Centrală, Bucureşti: E o mare diferenţă între ce aveam înainte de pandemie şi ce copii vin acum la cabinet. Au crescut foarte mult cazurile de tulburări emoţionale grave, de anxietate, depresie. În prezent sunt foarte mulţi copii chiar cu medicaţie.
Potrivit aceluiaşi studiu, liceenii cer sfaturi despre gestionarea tulburărilor alimentare, prevenirea consumului de substanţe psihoactive, combaterea sedentarismului, a dependenţei de internet şi jocuri.
ADELA MIHAELA ŢĂRANU – cercetător ştiinţific, Unitatea de Cercetare în Educaţie: Elevii vin cu provocări diferite. Studiul nostru spune că fetele au nevoi mai variate, mai dispersate decât băieţii de exemplu. Ei au nevoie de consiliere în carieră. Fetele au nevoie de suport emoţional. Avem date complementare în celelalte studii. 2% dintre liceeni apelează de fapt la consilieri.
Consilierii şcolari spun că se lovesc de un volum mare de muncă şi timp limitat. Specialiştii propun o separare clară a rolurilor unui consilier şcolar.
IRINA DE HILLERIN – psiholog consilier şcolar, Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr”, Bucureşti: E aproape inuman să ai de-a face cu o mie şi ceva de copii. E vorba de un burnout al celui care se ocupă de ceilalţi. Nu poţi să fii şi în comisia de violenţă şi în comisia diriginţilor, mai ştiu eu în ce alte comisii, să faci rapoarte, să stai în cabinet, să te duci la clase, să stai pe culoare, să îi prinzi la discuţii.
ADELA MIHAELA ŢĂRANU – cercetător ştiinţific, Unitatea de Cercetare în Educaţie: Sistemul are nevoie să fie organizat, nu reorganizat ci organizat. În şcoala românească consilierul este profesor consilier şi sunt două activităţi diferite. 60% dintre consilierii care au participat la această cercetare spun că este nevoie de un psiholog, recunosc nevoia unui psiholog,
Ideea e susţinută şi de ministrul Educaţiei.
DANIEL DAVID – ministrul Educaţiei: Avem nevoie şi de consilieri şcolari care sunt sociologi, pentru analize, pentru alte lucruri la nivel de grup, dar dacă vrem să ţintim probleme legate de droguri, ADHD, depresie, adică probleme psiho-comportamentale îţi trebuie specialişti în psihoterapie şi psihologie.
România are 3.700 de consilieri şcolari la aproape trei milioane de elevi. Adică un consilier la 800 de elevi.